Medici din toată lumea au observat că pubertatea se declanșează tot mai devreme în rândul copiilor, dar nu au putut stabili cauzele acestui fenomen, scrie The New York Times. Cercetătorii studiază rolul pe care obezitatea, chimicalele și stresul le-ar putea avea asupra maturizării sexuale precoce a copiilor și dacă acesta este un nou normal sau un fenomen reversibil.
Marcia Herman-Giddens a realizat că ceva era diferit la fetele tinere în a doua parte a anilor '80, pe vremea când conducea o echipă de specialiști de la Centrul Medical al Universității Duke din Durham, Carolina de Sud, cu care se ocupa de cazurile de abuzuri comise împotriva copiilor.
În timp ce le examina pe fetele care fuseseră abuzate, Dr. Giddens a observat că în multe dintre cazuri, corpul lor începuse să dezvolte caracteristici sexuale secundare încă de la vârsta de 6 sau 7 ani.
„Asta nu mi s-a părut normal”, a spus Giddens, care este acum profesor adjunct la Școala Gillings pentru Sănătate Publică Mondială. Doctorul s-a întrebat dacă nu cumva fetele care începuseră să se devolte mai devreme erau mai expuse riscului de a fi abuzate, dar nu a reușit să găsească date de monitorizare a declanșării pubertății în cazul fetelor din Statele Unite. De aceea, Giddens a decis să facă ea această cercetare.
Un deceniu mai târziu, Giddens a publicat un studiu despre peste 17.000 de fete care au fost examinate în cabinetele medicale din toată țara. Cifrele au arătat că, în medie, fetelor de la mijlocul anilor '90 au început să le crească sânii – de obicei, primul semn al pubertății – în jurul vârstei de 10 ani, cu un an mai devreme decât se constatase în trecut. Diferența era și mai mare în cazul fetelor afroamericane care treceau prin pubertate încă de la 9 ani.
Medicii au fost șocați
Comunitatea de medici a fost șocată de această cercetare și mulți dintre ei se îndoiau de apariția unui nou trend descoperit de un medic asistent necunoscut la acea vreme, și-a amintit Giddens. „Au fost luați complet prin surprindere”, a spus doctorul.
Studiul, însă, a devenit un moment de cotitură pentru înțelegerea medicală a procesului pubertății. Studiile efectuate în ultimele decenii au confirmat, în zeci de alte țări, faptul că vârsta pubertății la fete a scăzut cu 3 luni de zile la fiecare zece ani începând cu anii '70. Un model similar, dar mai puțin extrem, a fost observat și la băieți.
Cu toate că este dificil să separi cauza de efect, pubertatea timpurie ar putea avea un impact dăunător, în special pentru fete. Fetele care ajung la pubertate foarte devreme sunt mai expuse riscului de a suferi de depresie, anxietate, de a consuma droguri și de a se confrunta cu alte probleme psihologice, în comparație cu fetele care se dezvoltă mai târziu.
Fetele în cazul cărora menstruația începe să se manifeste mai devreme sunt, de asemenea, mai expuse riscului de a face cancer de sân sau uterin la maturitate.
Nimeni nu știe care sunt factorii de risc – sau, mai exact, combinația de factori – care continuă să împingă vârsta declanșării pubertății tot mai jos sau de ce există diferențe atât de clare între rase și sexe, scrie New York Times. Obezitatea pare să joace un rol, dar asta nu poate explica pe deplin schimbarea.
Cercetătorii investighează și alte potențiale influențe, precum chimicalele găsite în anumite plastice și stresul. Și, din motive neelucidate, doctorii din toată lumea au observat o creștere a cazurilor de pubertate timpurie în timpul pandemiei.
„Vedem aceste schimbări marcante în toți copiii noștri și nu știm cum să le prevenim, chiar și dacă am vrea”, a spus Dr. Anders Juul, un medic endocrinolog pediatru la Universitatea din Copenhaga care a publicat de curând două studii recente pe tema fenomenului. „Nu știm care este cauza”.
Obezitatea
Atunci când Dr. Herman-Giddens și-a publicat studiul de referință, grupul de cercetători condus de Dr. Juul a examinat peste 1.100 de fete la Copenhaga. Spre deosebire de copiii americani, grupul din Danemarca s-a conformat modelelor descrise în manualele de medicină și anume că pubertatea la fete se declanșează în jurul vârstei de 11 ani.
„Am fost întrebat de multe ori despre 'boom-ul pubertății' din SUA, așa cum numeam noi [fenomenul]”, a spus Juul. „Și am spus: 'Nu se întâmplă în Danemarca'.” La acea vreme, Juul a sugerat că fenomenul ar fi legat de preponderența obezității în rândul copiilor din Statele Unite, o situație care nu se întâlnea în Danemarca.
În urma unui studiu publicat în 2003 în care au fost examinate 1.200 de fete din statul american Louisiana, orice deviere de la media greutății unui copil era asociată cu un risc de două ori mai mare ca menstruația să apară înainte de 12 ani.
„Nu cred că este o controversă prea mare [dacă spunem că] obezitatea contribuie major la pubertatea timpurie zilele astea”, a spus Dr. Natalie Shaw, medic endocrinolog pediatru la Institutul Național pentru Științele Sănătății Mediului care a studiat efectele obezității asupra pubertății.
Cu toate astea, multe dintre fetele care se dezvoltă din timp nu sunt supraponderale. „Obezitatea nu poate explica totul”, a spus Shaw. „Pur și simplu, s-a întâmplat prea repede.”
Chimicalele
La zece ani după publicarea studiului lui Giddens, Juul a început să observe că vârsta apariției pubertății la fete a început să scadă și în Copenhaga. „Și atunci ne-am gândit: 'Este ăsta un fenomen real?'”, a spus Juul, ținând cont că exista în continuare riscul ca părinții și doctorii să fi devenit „isterici” după ce studiul lui Giddens a început să fie discutat în presă.
Spre deosebire de doctorii din SUA, însă, Juul nu credea că obezitatea e de vină. Indicele masei corporale a copiilor din Danemarca în 2009 nu era diferit de cifrele înregistrate în studiul din anii '90.
Doctorul danez a devenit cel mai vocal promotor al unei teorii alternative prin care dă vina pe expunerea la chimicale pentru vârsta în scădere a declanșării pubertății. Fetele care au început să dezvolte caracteristici sexuale secundare mai devreme aveau cel mai mare nivel de ftalate în probele de urină, acestea fiind aceleași substanțe care sunt folosite în fabricarea plasticelor ce se găsesc în multe produse, de la plăci de vinil la ambalaje alimentare.
Ftalații aparțin unei categorii de chimicale numită „perturbatori endocrini” care pot afecta comportamentul hormonilor și s-au răspândit în tot mediul în ultimele decenii, dar dovezile care ar demonstra că aceste substanțe afectează pubertatea sunt neclare.
Stresul și stilul de viață
Alți factori ar putea fi și ei de vină, cel puțin la fete – abuzul sexual la copii a fost asociat cu fenomenul pubertății timpurii. Este greu, însă, să demonstrezi acest lucru. Stresul și trauma ar putea să declanșeze o dezvoltare din timp a corpului, sau, după cum Giddens a propus câteva decenii mai devreme, fetele care se dezvoltă mai repede ar putea fi mai vulnerabile în fața abuzurilor.
Fetele ale căror mame suferă tulburări psihologice par să ajungă la pubertate mai devreme, la fel ca și fetele care nu au trăit cu tatăl lor biologic. Stilul de viață poate și el afecta fenomenul, în special lipsa activității fizice.
În timpul pandemiei s-a observat o creștere a cazurilor de pubertate timpurie semnalate de endocrinologii pediatrii din toată lumea. „I-am întrebat pe unii dintre colegii mei din țară și o parte din ei spun că da, observăm un trend similar”, a spus Dr. Paul Kaplowitz, profesor emeritus de pediatrie la Spitalul Național pentru Copii din Washington.
Este neclar dacă ceea ce a provocat acest trend a fost stresul, stilul de viață sedentar sau faptul că părinții au petrecut mai mult timp cu copiii lor în timpul pandemiei și au putut observa mai bine schimbările.
Un nou normal?
Timp de zeci de ani, manualele de medicină au definit stagiile pubertății folosind așa-numita Scală Tanner care a fost concepută în urma examinării a 700 de băieți și fete care au trăit într-un orfelinat din Anglia în perioada 1949-1971.
Conform scalei maturizării sexuale, pubertatea normală începe cel mai devreme la vârsta de 8 ani la fete și 9 ani la băieți. Dacă pubertatea începe mai devreme, doctorii trebuie să examineze copilul pentru a depista dacă suferă de o tulburare hormonală rară numită pubertate precoce, care poate declanșa pubertatea încă din pruncie.
Experții spun acum că acest prag de vârstă trebuie coborât, altfel, copiii sănătoși ar putea fi trimiși la specialiști și supuși unor proceduri medicale inutile, care pot fi foarte scumpe și taxante din punct de vedere fizic.
Cu toate că inițiativa lui Kaplowitz nu a fost primită bine de comunitatea medicilor, studiul realizat de Juul a arătat că doar 1,8% din fete și 12,5% din băieții de 7 ani și mai mici în cazul cărora s-a declanșat deja pubertatea au avut anormalități la nivelul creierului care indicau că suferă de pubertate precoce.
Schimbarea Scalei Tanner rămâne o propunere controversată, însă Giddens este de părere că discuțiile apărute în jurul acestui subiect arată că există o problemă de sănătate publică legitimă care nu ar trebui acceptată ca ceva normal.
Dr. Herman-Giddens a spus că în timp ce ar putea părea că acesta este noul normal dacă ne uităm doar la date, aceasta este de părere că fenomenul pubertății timpurii nu este unul natural.
Editor : Raul Nețoiu
