Motivul pentru care diagnosticarea și tratarea coronavirusului se fac în doar 6 spitale din țară
În plină epidemie de gripă și cu o posibilă epidemie de coronavirus la ușă, România nu are specialiști. Avem doar 82 de microbiologi dedicați exlusiv acestui domeniu. La Pacient în România vedem cum autoritățile se joacă cu una dintre cele mai importante specialități, microbiologia.
Multe spitale din România nu au laborator de microbiologie. Este motivul pentru care diagnosticarea și tratarea de coronavirus, de exemplu, se fac în doar 6 spitale de boli infecțioase din țară, iar pacienții sunt transportați în centrul cel mai apropiat de localitatea lor.
De ce atât de puține? Pentru că nu există personal și laboratore de microbiologie. Și nu de acum, ci de 22 de ani, de când autoritățile au decis că nu e nevoie ca disciplina să fie studiată separat și au comasat-o cu medicina de laborator.
Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie: Microbiologul face diagnostic de boli infecțioase, toate bolile infecțioase, nu doar infecțiile asociate asistenței medicale. Face testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice și identifică bacteriile multirezistente. Lucrează cu compartimentul de epidemiologie, vede circulația acestor bacterii în spital. Ce face medicul de laborator, ia sângele de la pacient, determină glimecie... nu au nicio legătură.
România a pus microbiologia pe „hold” 22 de ani
Chiar dacă nu au nicio legătură, din 1994, rezidenții au fost nevoiți să învețe câte puțin din fiecare: și microbiologie, și medicină de laborator. Așa că în spitale găsim puțini microbiologi și ceva mai mulți medici de laborator.
În 2016, după ce tragedia de la Colectiv a arătat că infecțiile din spitale pot fi fatale pentru bolnavi, ministrul Sănătății de la acea vremea a luat decizia să reînființeze specialitatea de microbiologie la solicitarea Societății Naționale din domeniu.
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: Avem acum primii absolvenți. Cred că infecțiile sunt una din problemele cu care se va confrunta sănătatea și specialitatea care se ocupă de diagnosticare sau care ne va face pe noi ca societate și sistemul sanitar să controleze infecțiile e microbiologia.
Prima generație de microbiologi care apare după 22 de ani de pauză nu știe însă dacă va avea și un loc de muncă, pentru că din nou medicina de laborator este amestecată cu microbiolgia printr-un ordin de ministru emis anul acesta.
România are doar 82 de microbiologi
Aexandru Rafila, președinte Societatea Națională de Microbiologie: Nu sunt de acord, dar uită-te cum e în Europa... Vrem să facem model românesc? Facem mod românesc. Dar din 2017 s-au despărțit. Ăștia fac ceva și ăștia fac altceva... Până în 94 au fost microbiologi și acum ei sunt prima generație care termină. Anul ăsta dau examen și trebuie să se angajeze de la 1 ianuarie. Eu trebuie să fac și infrastructura ca să se poata angaja. Că dacă n-o fac...
Elena termină studiile anul acesta și urmează să pună în practică, într-un spital, tot ce a învățat în cei 4 ani. Are însă o temere.
Elena Niculai, rezident: E mai comod să angajezi o persoană care să acopere toate compartimentele. E dificil să iei și un medic care să acopere anumite departamente și un microbiolog.
Adriana Oancea a ales aceeași specialitate și este în anul 3, dar și ea e la fel de neîncrezătoare că se va putea angaja.
Adriana Oancea, rezident: N-am mai putea concura pe șanse egale. Vom veni cu specialitatea nostră pregatită pentru anumite contexte. Mă refer la microbilogie în spitale, probleme îngrijiri medicale, bacterii... fără a avea partea cealaltă pe care medicii de laborator o fac. Hematologie și biochimie și anumite spitale ar putea considera că din moment ce am un medic care mi le face pe toate, de ce să mai am și un departament de microbiologie.
Cu coronavirusul la ușă și fără medici
Alexandru Rafila, președinte SNMR: Nu vrem să depășim condiția de aranjamente, de mermeleală... Dacă nu vrem, nu e o nicio problemă. Să spună clar nu ne interesează.
Ce a făcut Ministerul Sănătății? După ce în 2016 a fost reînființată specialitatea de microbiologie, acum, printr-un ordin de ministru, li se dă voie și medicilor de laborator să facă un stagiu de 10 luni de microbiologie și să fie pe aceeași linie cu microbiologii care învață 4 ani.
Alexandru Rafila, președinte SNMR: Ministrul nu are de unde să știe că acolo erau trei, patru specializați la care se modifică curicula. Dacă nu i-au spus oamenii de specialitate, a semnat și el ca primar, nu ca ministru. Riscurile? Nu e nicun risc... E continuarea situației în care ne aflăm acum, nu o să raportăm infecții, nu o să știm nimic despre rezistența bacteriior la antibiotice. În afară de aceste trei lucruri, nu există niciun risc.
Ministerul Sănătăţii își propune să rezolve problema.
Alexandru Rafila, președinte SNMR: Ăsta este scopul acestui proiect care are o durată de aproape doi ani de derulare și la sfârșitul acestor doi ani am putea să extindem la nivelul spitalelor din țară. Am construit specialitatea, reorganizăm spitalele.
Alexandru Rafila, președinte SNMR: Nu putem să eliminăm aceste infecții. Este o minciună ce se întâmplă că raportăm a 10-a parte din numărul de infectți. E neadevărat... să avem curaj să le raportăm, să educăm și publicul și campanie în cadrul acestui proiect.
Alexandru Rafila, președinte SNMR: Dacă n-ai laborator competent și oameni calificați, nu ai ce să raportezi.
Editor web: A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
