Ministerul Sănătăţii despre virusul West Nile: Nu există riscul unei epidemii
Data actualizării: Data publicării:
Instituția condusă de Sorina Pintea transmite că persoana care a murit din cauza infecţiei cu virus West Nile este un bărbat de 79 de ani care avea comorbidităţi şi precizează că în prezent nu există riscul unei epidemii, cazurile de meningite şi meningo-encefalite cu virus West Nile fiind sporadice. Totuși, Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile, transmis prin înţepătura de ţânţar.
„Cazurile de meningite/ meningo-encefalite cu virus West Nile depistate şi înregistrate în România sunt sporadice şi în momentul de faţă nu există riscul unei epidemii. Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, de la începutul supravegherii, în data de 2 mai 2018 şi până în prezent, au fost înregistrate 23 cazuri de meningite/meningo-encefalite datorate infecţiei cu virus West Nile şi un deces, în cazul unui pacient în vârstă de 79 de ani care avea comorbidităţi”, a transmis Ministerul Sănătăţii.
Ministerul recomandă autorităţilor locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile.
Specialiştii menţionează că infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar.
Circa 80% din persoanele infectate nu au simptome, dar în cazul în care apar febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături şi erupţii cutanate se recomandă vizita la medic. În cazurile severe, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară.
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţanţari; montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţînţarilor; limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a bălţilor cu apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.
Nu există vaccin sau tratament antiviral specific.