Filmul evoluției epidemiei în România: De la primul pacient din Gorj, în urmă cu opt luni, la peste 5.000 de cazuri pe zi în octombrie
Au trecut aproape opt luni de când primul caz de COVID-19 punea în alertă o țară întreagă. Dacă până pe 26 februarie infectările cu noul coronavirus erau doar subiecte de știri externe, din acea zi, o nouă realitate care ne-a dat fiori începea să se instaleze și la noi în țară. Și tot din acea zi, am început să stăm cu ochii pe bilanțul prezentat zilnic la ora 13:00. Un bilanț care, în ciuda apelurilor la respectarea măsurilor de protecție, a continuat să crească și să depășească praguri psihologice unul după altul. Astfel că, după mai bine de o jumătate de an de pandemie, am trecut de 5.000 de infectări pe zi.
26 februarie 2020: Primul pacient infectat cu noul coronavirus
Victor Costache, fost ministrul al Sănătății: Suntem, din păcate, în măsură să vă anunțăm că, în urma testării persoanelor din Gorj care au intrat în legătură cu cetățeanul italian din Rimini, avem primul caz infectat cu COVID-19 de pe teritoriul României. Bărbatul este dintr-o localitate din județul Gorj.
Marius Pancu, jurnalist Digi24, la Jurnalul orei 00:00 din 26 februarie: Suntem Breaking News, pentru că s-a confirmat primul caz de coronavirus în România. O să vă punctez informațiile autorităților. Sunt șapte persoane intrate în contact direct. Sunt în carantină, sub pază.
A fost anunțul care a zguduit o țară întreagă. Ceea ce la începutul anului părea un pericol mult prea îndepărtat de România, avea să pună autoritățile și populația în alertă. Primul caz de COVID-19 a fost tratat de medicii de la Institutul Matei Balș din București. Bărbatul a avut o evoluție bună.
28 februarie 2020: Sunt anunțate primele restricții
Cezara Scutari, jurnalist Digi24 transmitea de la Matei Balș: Pacientul va fi zilnic testat, și dacă două zile consecutiv rezultatele vor fi negative, va putea fi externat. În continuare, cei șapte care locuiau cu ei sunt izolați în încăperi separate. După 14 zile vor fi testați pentru a vedea dacă au fost infectați cu noul coronavirus.
Numărul cazurilor a început să crească treptat, fapt ce a dus la impunerea primelor restricții în țară. Pe 10 martie școlile își suspendau cursurile. Pentru că situația se agrava, iar România, ca multe alte țări, nu era pregătită cu echipamente și materiale de protecție pentru o pandemie, președintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgență.
16 martie 2020: Președintele Iohannis instituie starea de urgență
Klaus Iohannis, președintele României: Ne aflăm într-o situație cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Începând de azi se instituie starea de urgență pentru o perioadă de 30 de zile. Pandemia cauzată de răspândirea infecției cu coronavirus nu poate fi stopată decât prin măsuri excepționale.
Decretată inițial pentru o lună, starea de urgență avea să fie prelungită până pe 14 mai. Timp de 60 de zile, au fost impuse mai multe restricții în toată țara, iar nerespectarea lor avea să fie sancționată cu amenzi uriașe.
23 martie 2020: Primul deces
Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României a avut loc pe 22 martie. Era vorba despre un bărbat de 67 de ani, revenit din Franța, care suferea și de alte afecțiuni grave.
Anca Dumitrescu, jurnalist Digi24, în Jurnalul orei 9:00 din 23 martie: Primul din cele trei decese de Coronavirus a fost înregistrat la Craiova, la Spitalul de Boli infecțioase.
În ciuda restricțiilor impuse de autorități, numărul cazurilor de infectare a continuat să crească, iar la mai puțin de o lună de la primul caz, se depășea pragul psihologic de 100 de îmbolnăviri în 24 de ore. Criza sanitară s-a suprapus, pentru scurt timp, cu o criză la vârful ministerului Sănătății. Victor Costache, și-a anunțat demisia, iar în locul său a fost numit Nelu Tătaru.
Teodora Tompea, jurnalist Digi24, în Jurnalul orei 16:00: Ministrul Sănătății a demisionat, după scandalul testărilor în masa, în București.
Ludovic Orban, premirul României: În această dimineață, Costache și-a prezentat demisia din funcția de ministru al Sănătății, din motive personale și profesionale.
Klaus Iohannis, președintele României: Am luat act de demisia lui Victor Costache și am semnat decretul de numire a noului ministru.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Mulțumesc de încredere. Este un moment greu și contez pe ajutorul tuturor.
Principalul motiv al demisiei lui Victor Costache a fost anunțul potrivit căruia toți locuitorii Capitalei vor fi testați anti-COVID, declarație care a provocat indignare în Comitetul pentru Situații de Urgență, la Guvern, dar și la Cotroceni.
La nici două săptămâni, pe 7 aprilie, Ministerul Sănătății anunța primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical: un ambulanțier de 53 de ani din Suceava. Cele două luni de stare de urgență au însemnat și sărbători petrecute altfel. De Paște, de Rusalii sau de 1 mai, românii au fost nevoiți să rămână în familie, pentru a limita răspândirea virusului.
Raed Arafat, șeful DSU: E foarte important să înțeleagă lumea să evite vizitele, deplasările nejustificate, să nu ducă copiii să viziteze bunicii, tinerii să nu viziteze persoanele în vârstă și să fie un Paște altfel, pentru binele tuturor.
În acea perioadă, numărul cazurilor noi raportate a fost, în medie, de 200 pe zi, cu o excepție, pe 11 aprilie, când au fost anunțate 523 de noi îmbolnăviri. Iar la finalul stării de urgență au fost 190 de cazuri noi de îmbolnăvire. Ulterior a fost instituită starea de alertă, care a venit cu o serie de măsuri de relaxare.
14 mai 2020: Iohannis anunță încheierea stării de urgență. Greul abia urmează
Klaus Iohannis: Suntem la finalul a două luni dificile în care cei mai mulți ați respectat cu strictețe restricțiile. Printr-un efort național, am reușit să stopăm răspândirea rapidă a pandemiei și să limităm numărul de victime. Dumneavoastră dragi români sunteți eroii acestui efort. Vă mulțumesc pentru sacrificiile făcute. Împreună am salvat vieți.
Debutul concediilor s-a reflectat și în bilanțul anunțat de autorități. Pe 14 iunie, la o lună după încetarea stării de urgență, erau raportate 320 de cazuri de îmbolnăvire. Bilanțul a continuat să crească, iar pe 8 iulie se înregistra un nou record negativ: 555 de cazuri noi de COVID-19. După doar două săptămâni, numărul cazurilor s-a dublat.
22 iulie 2020: Numărul infectărilor începe să crească
Teodora Tompea, jurnalist Digi24, în Jurnalul orei 16:00, din 22 iulie: Ignorarea regulilor și curentul negativ, încurajat de oameni cu vizibilitate, ne izolează tot mai mult. A spus-o azi, în termen mai puțin eleganți, dar realiști, ministrul Nelu Tătaru, zi în care am atins un nou record al îmbolnăvirilor: peste 1.000 de cazuri, ceea ne-a dus peste pragul psihologic de 40 de mii de îmbolnăviri.
A urmat o perioadă în care numărul infectărilor părea stabilizat în jurul a 1.000 de cazuri pe zi, dar în septembrie, odată cu începerea școlii și a campaniei electorale pentru alegerilor locale, numărul cazurilor a crescut alarmant. Astfel, pe 30 septembrie a fost depășit pragul de 2.000 de infectări zinice, pe 8 octombrie cel de 3.000 de cazuri, iar după numai șase zile, am trecut pragul de 4.000 de cazuri de COVID-19. Nici nu s-a încheiat luna octombrie că deja am depășit un nou record negativ - 5.028 de cazuri într-o zi.
23 octombrie 2020: Spitalele devin supraaglomerate
Nelu Tătaru, ministrul Sătății: Haideți să înțelegem că e un singur teren în care luptăm nu cu o minge, ci cu un virus. Nu o dă nimeni dintr-o parte în alta, merge el, și nu răspunde la niciun fluier de arbitru. Facem zid în fața virusului, iar cei din zid loviți sunt primiți de sistemul medical. Să înțelegem că doar împreuna putem reuși.
La opt luni de la primul caz de coronavirus din România, spitalele sunt supraaglomerate, iar autoritățile au decis ca pacienții cu forme ușoare să poată fi tratați acasă, sub supravegherea medicilor de familie. Numărul cazurilor zilnice de COVID-19 a depășit pragul de 5.000.
Declarația unui medic, șef de secție ATI, la 6 august 2020: Încă de la începutul acestei crize mi-a fost teamă
Mariana Văduva, șef secție ATI: Încă de la începutul acestei crize mi-a fost teamă că o să ajung în situația în care eu, ca om, să fiu nevoită să aleg pe cine să salvez și pe cine să las să moară, iar lucrul ăsta e traumatizant pentru un om. Nu pot eu să aleg cui să dau o șansă să trăiască și cui să-i scurtez viața. Nu suntem departe de momentul acesta.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
