"Plasma convalescentă este o armă terapeutică, alături de alte terapii, care se încearcă în cazul infecției COVID-19, o modalitate terapeutică care poate ajuta alt pacient cu o formă severă a bolii", spune dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematologie și oncologie (MedLife), într-un interviu pentru Digi24, în care explică cum se utilizează plasma și prezintă ce dovezi științifice există privind eficiența tratamentului cu plasmă convalescentă.
Ce este plasma convalescentă și cum se folosește ca terapie în Covid 19?
Dr. Mihai Ciochinaru: Utilizarea CCP (Covid Convalescent Plasma) colectată de la indivizi anterior infectați reprezintă o metodă de transfer pasiv de imunitate (prin transferul pasiv de anticorpi anti-COVID) în scopul de a proteja sau trata indivizii umani. Mai simplu spus, atunci când oamenii se îmbolnăvesc de COVID-19, sistemele lor imunitare generează anticorpi (niște proteine din categoria imunoglobulinelor) care se găsesc în plasma sanguină. Ce este plasma? Este lichidul care rămâne după ce se separă celulele sanguine (de obicei prin centrifugare sau decantare).
Această "plasmă convalescentă", mai corect spus plasma obținută de la un Convalescent după infecția cu SARS-CoV-2, este injectată unui alt pacient cu COVID-19, iar anticorpii pe care îi conține aceasta pot ajuta la dispariția mai rapidă a infecției virale prin scăderea multiplicării virusului și reducerea fenomenelor asociate infecției. Condiția esențială a eficienței acestei metode terapeutice este administrarea precoce, înainte de apariția fenomenelor de insuficiență respiratorie gravă care să impună intubarea pacientului.
Trebuie să spun faptul ca această metodă nu este nouă pentru că transferul pasiv al anticorpilor obținuți de la foști bolnavi de diverse infecții virale, în scopul de a proteja sau trata indivizii umani datează de aproape 100 ani. Plasma de convalescent a fost utilizată atât în scop profilactic după o expunere la agentul patogen, cât și ca tratament pentru diverse boli infecțioase mai ales în perioadele de epidemie - de exemplu, epidemiile de poliomielită, sau în pandemii - gripa spaniolă, iar acum COVID-19. Alte exemple pot include rabia, hepatita B, rujeola, gripa, infecția cu Ebola și febrele hemoragice.
Care sunt dovezile conform cărora plasma convalescentă ar putea fi benefică în COVID-19?
Dr. Mihai Ciochinaru: Marea majoritate a pacienților care se vindecă de infecția COVID-19 dezvoltă anticorpi circulanți împotriva a variate proteine din structura SARS-CoV-2 la 2-3 săptămâni după infecție, acești anticorpi fiind detectați prin diverse metode de laborator, cel mai frecvent de tip ELISA (enzyme linked immunosorbent assay) și nivelul lor se corelează cu prezența anticorpilor neutralizanți. Acești anticorpi par să confere protecție contra virusului, conform unor studii pe primate care au arătat că animalele nu mai pot fi reinfectate cu noul coronavirus săptămâni și luni după (prima) infecție.
Există câteva studii derulate la începutul pandemiei (martie - aprilie), care au raportat utilizarea plasmei convalescente la pacienții cu forme severe sau aflați în stare critică și care au arătat o reducere a intensității manifestărilor clinice, a perioadei de spitalizare și a numărului de pacienți care au necesitat suport ventilator activ, fără a se înregistra evenimente neașteptate sau reacții adverse serioase.
Majoritatea acestor studii însă au fost cu nivel de evidență redus al eficacității și siguranței, pentru că au fost studii observaționale sau nerandomizate și au avut ca elemente de eroare următoarele aspecte: administrarea de plasmă s-a efectuat concomitent cu alte tratamente, corticoterapie, antivirale, anticoagulante și alte medicamente sau diverse alte metode de suport respirator; grupurile de pacienți au fost foarte heterogene și nu a existat o analiză a conținutului de anticorpi neutralizanti în unitățile de plasmă transfuzată.
Mai recent (august), au fost publicate rezultatele preliminare de eficacitate ale unui studiu sponsorizat de FDA SUA, bazat pe un program de acces lărgit la tratamentul cu "plasmă convalescentă", coordonat de Mayo Clinic, pe 35.000 pacienți înrolați. Deși mulți pacienți s-au ameliorat clinic, rolul specific al plasmei convalescente este neclar deoarece toți pacienții au primit cel puțin o altă terapie adițional care a inclus antivirale, antibiotice sau antifungice și/sau corticosteroizi. Mortalitatea a fost mai mică la pacienții care au primit plasmă convalescentă în decursul a trei zile de la diagnosticul de infecție COVID-19 și la cei care au primit unități de plasmă cu nivele mai mari de anticorpi specifici anti-COVID de tip IgG; cu toate acestea nu a fost efectuată o testare uniformă a anticorpilor neutralizanți.
Până la acest moment nu există decât date incomplete și limitate provenite din studii controlate și randomizate (studii care să cuprindă grupe de pacienți omogene în ceea ce privește caracteristicile acestora și care să aibă o grupă de control (placebo).
În total, aceste studii sugerează că acest tratament trebuie administrat preferabil având un titru (un conținut) ridicat de anticorpi, trebuie administrat precoce, înainte de intubare sau de apariția fenomenelor inflamatorii amenințătoare de viață sau a insuficienței de organ, în scopul de a accelera viteza de dispariție a virusului și de a preveni apariția leziunilor tisulare severe.
La nivel global, de exemplu, peste 72.000 de pacienți au primit "plasmă convalescentă" în SUA și un număr mult mai mare pe întreg globul, iar datele de siguranță inițiale au fost publicate pentru primii 5000 de pacienți cuprinși în programul de acces lărgit la tratamentul cu plasmă.
Există riscuri pentru pacient, dacă se administrează plasmă?
Dr. Mihai Ciochinaru: Terapia cu plasmă nu este o metodă ieșită din comun, ea fiind practicată în spitale de multă vreme pentru alte afecțiuni, iar plasma pacienților vindecați de infecția COVID-19 nu e diferită de o plasmă "normală" decât prin faptul că are un titru ridicat de anticorpi anti COVID-19. Reacțiile adverse ale administrării acestui tip de plasmă nu diferă cu nimic față de plasma "normală" putând apărea reacții alergice, de supraîncărcare volemică a sistemului circulator, TRALI, reacții rare care nu depășesc 1%.
Cum pot ști oamenii dacă sunt eligibili pentru donarea de plasmă?
Dr. Mihai Ciochinaru: Criteriile generale sunt identice cu cele pentru orice donare de sânge sau plasmă și anume :
- vârsta între 18 și 60 ani;
- puls regulat, cu frecvență 60-100 bătăi/minut și tensiune arterială sistolică între 100 și 180 mmHg;
- să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenții chirurgicale;
- pentru femei: să nu fie însărcinată, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală;
- să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 ore înaintea donării;
- să nu fie sub tratament pentru diferite afecțiuni (hipertensiune, boli de inimă, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine);
- să aibă o greutate peste 50 kg;
- să nu fi suferit în trecut de una din următoarele boli: hepatită de orice tip, TBC, sifilis, malarie, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, bruceloză, ulcer gastric /duodenal, diabet zaharat, boli de piele: psoriazis, vitiligo, miopie forte (peste -6 dioptrii), cancer.
În plus, donatorul va semna consimțământul informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă prin plasmafereză / sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor în baza de date națională și europeană, prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecție cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii.
-----
Articolul face parte din campania MedLife ''Luptăm până la ultima picătură de plasmă. ÎMPREUNĂ!''. MedLife oferă donatorilor test RT-PCR gratuit pentru confirmarea vindecării si 2 screening-uri medicale complete post donare.
În medie, la fiecare 15 secunde, în lume, o persoană moare din cauza noului coronavirus. În România, sunt zeci de decese în fiecare zi. Acum stă doar în puterea noastră să încetinim acest ritm, să nu îi lăsăm și pe alții să se transforme într-un număr. Dacă ești printre cei care au învins boala, acum poți face ceva pentru a salva o altă viață:
DONEAZĂ PLASMĂ!
Articol sustinut de MedLife 
