Două cazuri de meningită cu virusul West Nile au fost confirmate la Brăila. Este vorba despre un bărbat de 71 de ani şi o femeie de 86 de ani, cei doi aflându-se la ATI, cu o formă severă de boală, cu evoluţie nefavorabilă.
Direcţia de Sănătate Publică Brăila a informat Instituţia Prefectului cu privire la confirmarea a două cazuri de meningită cu virus West Nile la două persoane din judeţ, se arată într-un comunicat transmis Agerpres.
Bărbatul în vârstă de 71 ani este din localitatea Gropeni. Acolo s-a și infectat cu virusul transmis de țânțarul tigru. Bărbatul a fost internat în data de 29 august.
Femeia în vârstă de 86 ani are cu domiciliul şi expunerea chiar în municipiul Brăila, fiind internată în data de 30 august.
Bărbatul a fost internat în Secţia Medicală a Spitalului Judeţean de Urgenţă, iar femeia la Secţia de Boli Infecţioase din cadrul aceleiaşi unităţi medicale. Ambii au fost transferaţi în ATI, cu o formă severă de boală, cu evoluţie nefavorabilă.
„Sunt primele două cazuri de meningită cu virusul West Nile confirmate pe raza judeţului nostru în perioada de supraveghere iunie 2022 până în prezent. Imediat ce instituţia Prefectului Judeţul Brăila a fost informată cu privire la aceste două cazuri, am transmis o informare rapidă către toate UAT-urile de pe raza judeţului, odată cu setul de măsuri aplicabile în astfel de cazuri. Am discutat cu autorităţile publice locale despre situaţia înregistrată şi am primit asigurări că se vor aplica măsurile ce se impun. Imediat după informare, Primăria Municipiului Brăila a luat toate măsurile necesare limitării răspândirii acestui virus, urmând să demareze rapid acţiuni de dezinsecţie împotriva ţânţarilor. De asemenea, mâine dimineaţă, la prima oră, am convocat şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în vederea aprobării planului de măsuri privind combaterea răspândirii acestui virus”, a declarat prefectul judeţului Brăila, Iulian Timofei.
Situația infectării cu West Nile în 2022
Anul acesta, până spre mijlocul lunii august, aproape 190 de persoane de pe teritoriul Uniunii Europene au fost confirmate ca fiind infectate cu virusul West Nile, adus de țânțari. Cele mai numeroase cazuri - 144 - fuseseră raportate în Italia, unde s-au înregistrat și 10 decese. Infectări au fost înregistrate şi în Grecia - 39.
Înaintea celor două cazuri de la Brăila, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, doctorul Florin Roşu, anunţa, la 25 august, că a fost vindecat un bărbat în vârstă de 79 de ani, care a venit la unitatea medicală cu simptomatologie specifică meningitei, fiind confirmată ulterior infecția cu West Nile. Bărbatul provenea din mediul rural şi a spus medicilor că nu a călătorit în străinătate.
Anul trecut, în România au fost confirmate şapte cazuri de meningită West Nile în perioada 7 iunie - 15 septembrie, iar o persoană dintre cele infectate a decedat. Inclusiv în București au fost înregistrate trei dintre cele 7 cazuri de meningită West Nile din 2021.
În anul 1996, România s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de meningită West Nile din Europa. Oficial, s-au înregistrat atunci aproape 400 de cazuri și 17 decese, majoritatea în București.
În 2018, însă, în România s-au înregistrat 36 de decese la nivelul întregii țări din cauza virusului West Nile. Europa s-a confruntat în acel an cu un număr extrem de mare de îmbolnăviri cu virusul West Nile. De la începutul lui 2018 până pe 6 septembrie fuseseră înregistrate peste 1.000 de cazuri: aproape 800 în ţări membre UE şi alte 314 în state care nu făceau parte din blocul comunitar.
Cum acționează virusul West Nile
Virusul West Nile poate provoca boli grave, unele chiar mortale. Pentru ca infecţia să se răspândească la om este suficientă o singură înţepătură a unui ţânţar deja infectat. În final, sistemul nervos al pacientului va avea de suferit. Mai exact, se inflamează meningele, învelişul creierului. Dacă primeşte tratament în timp util, persoana infectată nu va rămâne cu niciun fel de sechele. În caz contrar, se poate ajunge chiar la deces. Cei mai vulnerabili sunt bătrânii.
80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă atunci când infecţia se instalează trebuie să fiţi foarte atenţi, pentru că boala debutează cu simptomele unei gripe, adică febră ridicată și durere intensă de cap, iar în cazurile severe apar chiar și simptome neurologice, vărsături, erupții cutanate, fotofobie, frisoane ori oboseală cronică și slăbiciune musculară.
Țânțarul tigru asiatic, prin înțepătura căruia se transmite virusul West Nile, este originar din zonele temperate și tropicale ale Asiei și a ajuns, în ultimii ani, și în Europa.
Această specie este considerată ca fiind specia cu cea mai mare capacitate invazivă și, potrivit specialiștilor de la Institutul Cantacuzino, poate fi purtătoarea a peste 20 de specii de virusuri, printre care febra oaselor rupte (Denga), febra virală Chikungunya şi meningita West Nile.
Potrivit specialiștilor, deși este de talie mică (0,5 cm), țânțarul tigru asiatic este foarte agresiv și nu este deranjat de căldură sau lumină, având activitate diurnă. Perioada de activitate a acestei specii este iunie – octombrie, cu un maxim al densității în lunile august – septembrie, în care sunt necesare măsuri suplimentare de protecție.
Recomandări pentru a evita contaminarea cu West Nile
Pentru a vă feri de țânțari, purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, mai ales când mergeţi în parcuri, folosiţi spray-uri împotriva insectelor, montaţi plase de protecţie la ferestre şi nu depozitaţi gunoiul menajer în casă.
Recomandările autorităților pentru populație:
să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor;
să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);
să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie.