Din|interior. Bolnavi de nepăsare
În România, lipsa respectului pentru pacienţi tinde să devină o boală incurabilă. Peste o treime dintre spitale nu îndeplinesc condiţiile elementare de igienă, conform Ministerului Sănătăţii. Mai grav, jumătate dintre decesele înregistrate în spitale puteau fi evitate, arată Eurostat. De ce am ajuns să ne temem să mergem la medic aflăm acum dintr-un reportaj special marca Din|interior.
„Dacă ar fi să aplicăm toate criteriile pentru clădirile de spitale da, probabil 80% ar trebui închise! Nu putem să facem asta”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.
Vom începe însă, ancheta noastră, cu un caz fericit. Un spital din provincie reușește să combată, cu succes, infecțiile nosocomiale. Spitalul Județean de Urgență Zalău deține o stație de sterilizare a ustensilelor medicale unică în România. Fiecare pacient este îngrijit cu o trusă proprie, hrana este preparată în funcție de diagnostic, iar personalul medical urmează cursuri de perfecționare în Marea Britanie.
Ramona Marincaș, director de îngrijiri, Spitalul Județean de Urgență Zalău: În centrul atenției trebuie să fie pacientul. La finalul muncii noastre să avem satisfacția că pacientul a plecat în siguranță din spital, că nu a luat încă o infecție pe lângă cea cu care a venit.
Spitalul Județean de Urgență Zalău este însă o excepție. În România, peste o treime dintre unitățile medicale nu asigură condiții igienico-sanitare corespunzătoare, conform datelor Ministerului Sănătății. Pacienții sunt înghesuiți în saloane insalubre, iar grupurile sanitare nu au apă caldă și săpun și ajung adevărate focare de infecție.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: E vorba de cel mai minimal bun simț. E vorba de indolență. E vorba de lipsă de interes pentru binele pacientului.
Potrivit Eurostat, România este ţara europeană care înregistrează cea mai mare rată a deceselor în spitale care puteau fi evitate.
Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: Deci pentru acei morți nimeni nu răspunde. Aici este paradoxul. Deci toți suntem curați ca lacrima, dar oamenii mor.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Eu vin dintr-un sat din Dâmbovița. Dacă pun o gospodină strașnică de la mine din sat o să facă o treabă mult mai bună decât mulți dintre managerii care au fost în acele spitale.
Atenție! Cade tencuiala!
La Arad, pacienții sunt internați în clădiri care aproape că se dărâmă peste ei.
Spitalul Județean de Urgență Arad. Zeci de pacienți sunt internați în clădiri vechi, cu risc seismic. În urma ploilor din vară, apa s-a infiltrat în tavanele maternității și ale secției TBC și au căzut bucăți din tencuială. Doar norocul a făcut să nu se întâmple o tragedie.
Mihai Șeran, șef serviciu Managementul Spitalelor, Consiliul Județean Arad: Și viața pacienților și a cadrelor medicale este pusă în pericol.
Reporter: Vă temeți că s-ar putea petrece o tragedie aici?
Mirandolina Prișcă, manager Spitalul Județean de Urgență Arad: Tot timpul mă tem că s-ar putea produce o tragedie aici și de asta ținem situația sub observație permanent și ne preocupăm de relocarea acestor secții.
Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Arad. Reprezentanții instituției susțin că nu pot realiza investiții majore, întrucât clădirile maternităţii şi ale secțiilor TBC și Boli infecțioase sunt în curs de retrocedare. Din cauza intereselor imobiliare, pacienților nu le sunt respectate drepturile legale de a beneficia de condiții optime de cazare și tratament.
Mihai Șeran, șef serviciu Managementul Spitalelor, Consiliul Județean Arad: Aceste secții funcționează în condiții care nu sunt în conformitate cu normele legale.
Împreună cu reporterii Din|interior, managerul spitalului, Mirandolina Prișcă, a verificat ce probleme întâmpină pacienții. Ne aflăm în Secția Boli Infecțioase, care funcționează într-o clădire veche, de peste 50 de ani. Bolnavii sunt internați în saloane pline de igrasie, cu faianță căzută, iar mobilierul este vechi.
Reporter: De ce trebuie să îi țineți pe pacienți în aceste condiții?
Mirandolina Prișca, manager Spitalul Județean de Urgența Arad: Acum s-a întâmplat. Avem și saloane care nu sunt în halul acesta aș putea să spun că la ploaia aceia de acum o lună și ceva din Arad, fiind foarte vechi acoperișul, s-a infiltrat, a curs apa.
Reporter: Sunteți mulțumită de condițiile din spital?
Pacient: Pe mine nu mă deranjează aia... (n.r. - igrasia)
Reporter: Considerați că drepturile lor ca pacienți sunt respectate într-o astfel de situație?
Mirandolina Prișcă, manager Spitalul Județean de Urgență Arad: Astea sunt condițiile pentru moment.
În grupurile sanitare lipsește săpunul.
Reporter: Aș dori să mă spăl pe mâini, îmi puteți arăta cum?
Mirandolina Prișcă, manager Spitalul Județean de Urgență Arad: Aici este o scăpare, într-adevar.
Reporter: De regulă lipsește săpunul, sau...?
Mirandolina Prișcă: Doamna Monica, domnul dorea să se spele pe mâini la grupul sanitar.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Nu îți trebuie studii ca să îți dai seama că dacă ai o chiuvetă, acea chiuvetă ar trebui să aibă și un săpun lichid acolo. Deci nu își trebuie asemenea titluri ca să înțelegi că personalul trebuie să se spele pe mâini înainte să pună mâna pe bolnav.
Clădirea în care funcționează secția Boli Infecțioase este revendicată de Forumul Democrat al Germanilor din Arad. Din acest motiv, reprezentații spitalului susțin că nu pot realiza investiții majore. Între timp, din cauza condiților improprii, tot mai mulţi arădeni, care suferă de boli contagioase, refuză internarea și pot deveni un pericol pentru ceilalți cetățeni.
Reporter: Cum vi se par doamnă condițiile de aici?
Însoțitorul unui pacient: Foarte rele. Soacra mea a fost internată și iarna aceasta aicea și era foarte frig a făcut pneumonie din cauza frigului. Doctorii sunt foarte buni. Dar condițiile foarte rele. Ați văzut scările, baia.
Am mers în secția TBC. Clădirea a fost retrocedată Arhiepiscopiei Aradului, instituție căreia spitalul îi plătește, lunar, o chirie de 3.000 de euro. În calitate de proprietar, Arhiepiscopia nu a investit, până în prezent, niciun ban pentru consolidarea edificiului.
Gabriel Mariș, consilier social, Arhiepiscopia Aradului: Nu s-a investit în imobil având în vedere faptul că acest imobil nu știm exact cât va mai fi folosit de spitalul TBC și nu știm ce destinație va avea în viitor.
În lipsa investițiilor, pacienţii cu probleme respiratorii grave sunt nevoiți să facă efort fizic și să urce și să coboare scările pentru că nu există lift. Bolnavii sunt cărați pe brațe de infirmiere și brancardieri.
Dana Olar, șef secție Pneumologie, Spitalul Județean de Urgență Arad: Deci nu sunt condiții pentru... să nu spun anul 2016... Nu! Nu sunt condiiții pentru a trata pacienții pneumologici în anul 2016.
Din cauza lipsei de spațiu, pacienții sunt internați în saloane foarte aglomerate.
Dana Olar, șef secție Pneumologie, Spitalul Județean de Urgență Arad: Este o mare aglomerare. Pacienții sunt pacienți pozitivi. Este o mare aglomerare de germeni, este pericol atât pentru pacienți cât și pentru noi.
Pacient: Astea nu sunt condiții de spital. Astea sunt condiții de o clădire luată de pe câmp. Sau să stai cu oile acolo.
Consiliul Județean Arad a investit patru milioane de euro în construcția unui spital nou pentru bolnavii de TBC. Unitatea medicală este însă nefuncţională.
Reporter: Ar fi trebuit să fie funcțional în acest moment?
Mihai Șeran, șef serviciu Managementul Spitalelor, Spitalul Județean de Urgență Arad: Conform planului ar fi trebuit să fie funcțional, să fie dat în funcțiune. Au existat niște probleme legate de legarea la utilități.
Până când vor fi mutați în noul spital TBC, pacienții și medicii sunt nevoiți să împartă aceași clădire veche, care aproape că se dărâmă peste ei. În prezent, managerul Spitalului Județean de Urgență Arad și reprezentații Consiliului Județean caută soluții pentru a construi o maternitate şi o secţie de Boli Infecţioase.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: În momentul ăsta la Ministerul Sănătății există bani de investiții, bani pentru care nu avem proiecte pregătite.
Corupția, „cancerul” sistemului medical
Bolnavii de cancer sunt puși pe drumuri, degeaba, din cauza aparaturii defecte.
Condițiile improprii din spitale nu reprezintă singura problemă pentru pacienți, ci și lipsa medicamentelor și a aparaturii medicale. Bolnavii de cancer sunt puși pe drumuri, degeaba, și nu pot beneficia de tratamentele care îi mențin în viață deoarece aparatura Institutului Oncologic București se strică des.
Mircea Savu, șef secție Radioterapie III, Institutul Oncologic București: În ceea ce privește radioterapia eu am mai spus-o public și nu o dată. Este un dezastru la scară națională.
Carmen, în vârstă de 38 de ani, este din comuna Pătârlagele, județul Buzău, localitate situată la peste 150 de kilometri distanță de București. Din anul 2010, Carmen face tratament pentru cancer.
Carmen, pacient: Acum, pe 25 iulie am fost programată, am venit până aici, am plătit mașina și am constatat că nu funcționează tomograful. Și am plecat înapoi ca de obicei și am rămas să mă reprogrameze.
Tomograful nu este singurul aparat care se defectează. Cele trei acceleratoare, cu ajutorul cărora bolnavii fac ședințe de radioterapie, cedează din cauza suprasolicitării. În lipsa aparaturii necesare, medicii sunt nevoiți să trateze, zilnic, cu un accelerator peste 60 de pacienți, deși capacitatea este de numai 40. Din cauza defecțiunilor, bolnavii sunt trecuți pe liste de așteptare.
Mircea Savu, șef secție Radioterapie III, Institutul Oncologic București: Sunt perioade din an în care listele de așteptare se apropie sau chiar depășesc două luni.
Reporter: Nu ați fost dezamăgită de această situație?
Pacient: Sigur că da, ca fiecare nu? Să vii și să se spună că s-a stricat și că trebuie să plec înapoi acasă...
Pacient: Ne simțim puțin frustrați... dar trece.
Reporter: Starea de sănătate a acestor oameni se poate agrava din cauza acestor neajunsuri?
Mircea Savu, șef secție Radioterapie III, Institutul Oncologic București: Răspunsul este evident, boala nu stă pe loc. Starea de sănătate se poate agrava din păcate!
Reporter: Nu este o situație totuși înjositoare pentru acești oameni?Laurențin Simion, purtător de cuvânt Institutul Oncologic București: Este o situație dificilă. Noi ca profesioniști ne străduim să facem ce putem pentru a preveni situațiile astea. Dar încă odată, aparatura nu ține cont de ceea ce ne dorim noi.
Reprezentanții institutului au solicitat Ministerului Săntății sprijin pentru achiziția de aparatură. Banii ar putea veni din împrumutul de 250 de milioane de euro pus la dispoziția României de către Banca Mondială, în anul 2014, pentru reforma sistemului de sănătate. Gradul de utilizare al fondurilor este zero.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Deci când am preluat mandatul nu se trăsese niciun cent. O să avem centre de arși finanțate din programul întocmit de Banca Mondială și de asemenea centre de radioterapie.
Între timp, Institutul Oncologic a rămas și fără conducere. În luna august, managerul Nicolae Straja a fost trimis în judecată de procurorii D.N.A cu acuzația de luare de mită și, în prezent, se află în arest la domiciu. Procurorii susțin că Nicolae Straja ar fi primit de la reprezentatul unor firme un comision de 95.750 de euro pentru derularea contractelor de furnizare de aparatură medicală. În același dosar a fost trimis în judecată și Bogdan Păltineanu, fostul manager al Institutului de Geriatrie „Ana Aslan”.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Corupția este un fenomen aproape generalizat în spitalele românești. Orice furt din sănătate este o crimă și nu putem decât o tratăm ca atare.
Bolnav, caut doctor!
La Călărași, exodul medicilor devine o problemă socială
În România, pacienții sunt afectați şi de lipsa medicilor. Simona Ciorăneanu locuieşte în comuna Unirea din județul Călărași. În primăvară, unchiul ei a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă cu diagnosticul insuficienţă respiratorie. Femeia povestește că a avut un șoc atunci când, după o săptămână, s-a trezit cu bolnavul la poartă pentru că, spune ea, în spital nu avea cine să îl îngrijească.
Simona Ciorăneanu, ruda unui pacient: A fost externat adus cu salvarea acasă, conectat la oxigen. Mama unde să îi pună oxigen? Nu i-au dat absolut nimic, nimic care să îl ajute. L-am dus după trei zile înapoi mai rău decât l-a adus salvarea. Și am considerat că este inadmisibil ca un pacient să fie externat în condițiile în care el nu poate să se țină pe picioare.
Camelia Ghiveciu, manager Spitalul Județean de Urgență Călărași: De regulă nu se întâmplă așa. El este trimis către un alt spital. De regulă la București.
Simona Ciorăneanu a avut o experienţă dureroasă și cu fiica ei, Magda, în vârstă de 14 ani. În anul 2011, Magda trebuia operată de peritonită. Cum Spitalul Județean de Urgență Călărași nu avea un medic anestezist pentru copii, fata a fost pregătită pentru operație de un doctor care avea altă specializare.
Simona Ciorăneanu, rudă pacient: Singurul medic anestezist, la vremea respectivă era doamna doctor Farcaș, medic șef ATI, care îi ultimă instanță i-a făcut anestezia. Dar cu mari rugăminți și insistențe că zic așa că nu voia. Dumneaei a motivat că este medic anestezist pentru adulți și nicidecum pentru copii.
Camelia Ghiveciu, manager Spitalul Județean de Urgență Călărași: Probabil că în situația respectivă a luat decizia corectă să intervină și să îl salveze. Acum nici noi nu avem această specialitate să știți. Nu avem ATI de pediatrie.
Manager: Ne-ar mai trebui niște jaluzele. Noi am comandat, cred că a venit astăzi, o folie reflectorizantă, ceva profesional, care absoarbe 60% din razele ultraviolete.
Reporter: O să înlocuiți cearceaful? Asta este o improvizație aici, nu?
Manager: Da! Bate foarte tare soarele. Dacă nu ar fi fost bătea foarte tare soarele. Deși e improvizație, dar face bine.
În luna martie, Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost declasificat de Ministerul Sănătății, de la gradul III la gradul IV, din cauza lipsei de cadre. În prezent, unitatea medicală a ajuns în situația de a nu mai asigura linii de gardă pentru toate specializările din cauza migraţiei personalului.
Camelia Ghiveciu, manager Spitalul Județean de Urgența din Calarași: Ne aflăm în situația în care rezidenții chiar imediat ce termină rezidențiatul vin la noi cu demisii. Pentru că ei deja în momentul acela au locuri de muncă și posturi asigurate în București.
Valentin Barbu, vicepreședinte Consiliul Județean Călărași: Urgent, urgent am avea nevoie de 30 medici. Noi am pregătit un pachet în așa fel încât să îi putem atrage pe cei care sunt în București și suntem în curs de a achiziționa un microbuz. Ne-am gândit să le oferim tichete de masă în plus.
Reporter: Știați că nu este apă caldă? Uitați! Încercați dumneavoastră!
Valentin Barbu: Știu că este, a fost făcut un referat chiar astăzi de către asistena șefă pentru schimbare baterie monobloc.
Pentru moment, conducerea spitalului a găsit o soluție inedită. Doi medici din Bulgaria fac naveta pentru a asigura liniile de gardă la Terapie Intensivă.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Avem un exod al medicilor masiv din păcate. Soluțiile ar putea să stea în salarizarea mai bună a medicilor. Încercăm, de la 1 august salarizarea a fost ajustată. Avem un nou nivel de compesanre pentru gărzi. Pratic plata gărzilor a crescut de la 60 la 90%. Iar lucrul acesta sper să aducă, sper să păstreze o părticică din medici în țară.
Jurământul lui Hippocrate, o vagă amintire
La Focșani, pacienții sunt nemulțumiți de modul în care sunt tratatați de personalul medical
Raluca Simion are 28 de ani şi este psiholog. A preferat să nască acasă, asistată de o moaşă, decât să meargă la Spitalul Judeţean Focșani. Ca să se asigure că nu i se va întâmpla ceva rău, Raluca a înaintat conducerii spitalului un memoriu în care solicita, printre altele, să fie tratată cu răbdare, calm și respect pe durata nașterii. Când a aflat că spitalul nu îi poate îndeplini cererea, a rămas să nască în apartament.
Raluca Simion: Cel mai și cel mai mult m-a deranjat faptul că alăptatul nu se face la cerere în spitalul județean. Copiii stau practic despărțiți de mame din clipa în care se nasc, sunt alăptați la programul lor de trei ore. Eu practic nu pot verifica dacă în acele trei ore primesc sau nu lapte praf, dacă i se face copilului meu foame sau nu, dacă are nevoie de mine sau nu.
Alina Cosma, purtător de cuvânt Spitalul Județean de Urgență Focșani: Singurele puncte pe care nu i le puteam îndeplini din cererea dumneaei erau cazarea în rezervă cu cel mic. Noi suntem spital de tip III și nu dispunem de astfel de rezerve.
Raluca nu este singura persoană nemulţumită de serviciile puse la dispoziție de Spitalul Județean de Urgență Focșani. Bolnavii reclamă că personalul medical li se adresează pe un ton răstit de cele mai multe ori. Reprezentanţii spitalului spun că de vină pentru tratamentul inadecvat este suprasolicitarea și lipsa de experiență și pregătire a asistenţilor.
Mariana Dincă, șef secție Unitatea de Primiri Urgențe, Spitalul Județean de Urgență Focșani: În general când vin nu au pregătirea pe care noi am dori-o sau ar fi necesară.
Constantin Mândrilă, manager Spitalul Județean de Urgență Focșani: Mulți poate s-au raportat la modul de adresare între cadrul medical și pacient. Aici trebuie să mai lucrăm.
Unitatea de Primiri Urgenţe este una dintre secțiile în care se înregistrează reclamații.
Pacient: Mă simt rău, vor să mă vadă întins aici?
Reporter: Cât este ceasul acum, spuneți-ne ca să se înțeleagă de câte ore așteptați.
Pacient: De la ora 10:30 și acum este ora 14:10.
Reporter: Ați depus un jurământ, juramântul lui Hipocrate care prevede că trebuie să vă purtați frumos cu pacienții, indiferent de situație.
Mariana Dincă, șef secție Unitatea de Primiri Urgențe, Spitalul Județean de Urgență Focșani: Da, și în primul rând jurământul după cum spuneam te obligă să asiguri prioritatea urgenței.
Reporter: Vă mai amintiți un citat din acest jurământ?
Mariana Dincă: Nu, nu îmi amintesc.
Managerul spitalului, Constantin Mândrilă, susţine că a luat măsuri, inclusiv disciplinare, pentru a îmbunătăți relația personalului cu pacienții. Mândrilă mai spune că este o adevărată provocare să păstreze cei mai buni medici și asistenți într-un oraș mic ca Focșani.
Constantin Mândrilă, manager Spitalul Județean de Urgență Focșani: Să știți că în ultimii trei ani au plecat din sistem de aici de la noi din spital 200 și ceva de oameni. Au plecat din diverse motive. Pleacă și vin alții în așa fel încât, încet încet vom aduce acel raport între pacient și cadrul medical acolo unde trebuie să fie.
Respect pentru pacienţi
La Zalău, bolnavii sunt îngrijiți la standarde occidentale
Dar se poate şi altfel. La Zalău pacienții sunt respectați și îngrijiți la standarde occidentale. Pentru a păstra cei mai buni medici, Consiliul Judeţean Sălaj le va pune la dispoziţie locuinţe de serviciu. Din anul 2010, de la momentul preluării spitalului, Consiliul Judeţean a investit peste 28 de milioane de euro.
Tiberiu Marc, președinte Consiliul Județean Zalău: Eu cred că soluții se găsesc. Nu se pune problema de a nu găsi soluții atunci când vrei să le cauți.
În prezent, în incinta Spitalului Judeţean de Urgență Zalău se construieşte una dintre cele mai moderne săli de aşteptare din România, în forma unei piramide. Recent, au mai fost renovate secțiile Pediatrie, Terapie Intensivă, bucătăria și spălătoria.
Laurențiu Barna, manager Spitalul Județean de Urgență Zalău: Noi trebuie să creăm condiții de maniera în care să fim cei mai buni și să vină toți banii la noi.
În luna august, Guvernul a adoptat un Program de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești care presupune, printre altele, construcția de clădiri pentru unitățile medicale. Autoritățile au mai anunțat înființarea a trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Trebuie construite alte spitale. Lucrul ăsta trebuie să fie foarte clar. Iar noi am construit extrem de puține clădiri noi pentru spitale în ultimii 25 de ani.
Cezar Irima, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: Spitalele noastre nu mai pot fi dezinfectate nici măcar prin decopertarea pereților, ci prin demolarea lor și construirea unor spitale noi.
Până când România îşi va reveni, rămânem cu aceleași imobile care se prăbușesc peste pacienți, cu bolnavi de cancer fără medicamente, cu aparatură care se strică des și cu tot mai puțini medici și asistenți bine pregătiți. Pentru moment, în sistemul public de sănătate, lipsa respectului pentru persoanele în suferință este o boală fără remediu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
