Directorul Centrului pentru Transfuzii București, doctorul Doina Goșa, a explicat, pentru Digi24.ro, ce presupune și de ce este importantă donarea de plasmă cu anticorpi pentru tratarea pacienților bolnavi de COVID-19. Numărul donatorilor zilnici este mult mai scăzut în raport cu persoanele internate în secțiile de Terapie Intensivă. Pe lângă faptul că nu toți foștii pacienți de coronavirus se încadrează la donare, o parte nu mai vrea să audă de sistemul medical, după ce au stat mai mult timp în spital. Printre reticențele de a dona sânge se mai află și pierderea anticorpilor. Însă cei care donează spun că beneficiile sunt clare: ajutorul pentru cei în suferință.
Plasma de la un donator vindecat COVID-19 se administrează doar pacienților critici infectați confirmați cu această boală, având vârsta de cel putin 18 ani. Potrivit Ministerului Sănătății, pacienții care pot beneficia de anticorpii din plasmă trebuie să îndeplinească anumite criterii.
Astăzi, la Centrul de Transfuzii din Capitală au donat plasmă pentru tratarea COVID-19 doar 3 persoane. În total, de când se recoltează plasmă pentru tratarea bolii, 124 au ales să facă acest gest în București.
„M-am ocupat personal de acești pacienți care au avut COVID. I-am sunat. Am făcut o triere la telefon. De ce? Cei care aveau comorbidități, diabet, boli cardiace, cu vârsta peste 60 de ani, îi sunam și dacă îmi spuneau toate astea, le mulțumeam frumos și mă retrăgeam. N-avea sens să-i chem până la centru și după aceea să fie respinși. Am selectat donatorii eligibili. Mulți dintre donatorii eligibili mi-au spus că nu sunt recuperați, chiar dacă aveau două săptămâni, că noi așa îi sunăm, la două trei săptămâni de la externare, ca să aibă titrul (concentrația) de anticorpi suficienți. Dacă nu au anticorpi, nu mai trimitem pentru pacientul COVID”, a spus Doina Goșa.
Unde poți să donezi plasmă și cum
Procedura de donare a plasmei durează aproximativ o oră, potrivit medicului.
„Trece printr-o consultație. Îi facem multe analize, inclusiv titrul (concentrația) de anticorpi. Eu zic că e foarte bine să știe dacă are anticorpi în cantitate suficientă, dacă e protejat sau nu.
Există două tipuri de donări: prin plasmafereză, cu ajutorul unui echipament, și donare standard.
Donarea prin plasmafereză necesită niște vene mai vizibile, mai puternice, groase. La donarea prin plasmafereză tot sângele trece prin echipament și rămâne plasma într-un filtru iar restul - trombocite, eritrocite - se întorc înapoi în organism. Dacă vena nu e bună, se sparge. Nu se întâmplă nimic cu donatorul, dar compromitem donarea. Dacă nu are vene potrivite pentru donarea prin plasmafereză, noi luăm prin donarea obișnuită o pungă de 450 de ml de sânge, din care noi o prelucrăm și facem o masă eritrocitară și o pungă de plasmă. Iar la plasmafereză îi luăm 600 de ml. Le prelucrăm și scoatem trei pungi.
În general, potențialii donatori se sperie de plasmafereză, mai ales dacă n-au mai făcut asta. Când aud de 600 de ml se cam sperie și nu prea vor să doneze pe aparat”, a afirmat Goșa.
Dintr-o singură donare prin plasmafereză, un pacient beneficiază de o doză terapeutică de 3 pungi de 200 de ml.
Prin donarea de sânge standard este nevoie de 3 donări pentru o doză terapeutică de plasmă, a explicat directorul Centrului.
„Este mai eficientă donarea prin plasmafereză decât donarea standard, deoarece îmi dă o doză completă pentru terapia unui pacient”, a spus Doina Goșa.
Poate dona sânge aceeași persoană sau poate fi obținută cantitatea necesară de plasmă de la 3 donatori, în funcție de grupă și compatibilitate.
Donarea și testarea se pot face numai în centrele de transfuzii iar pacienții trebuie să treacă prin filtre de eligibilitate.
Cei care donează beneficiază de 7 tichete de masă, reducere pe transportul în comun 50% și ziua liberă la serviciu.
În țară sunt 41 de centre de donare, dar echipamente de plasmafereză au doar 19. Însă toate pot face plasmă COVID prin donare standard, potrivit directorului Centrului de Transfuzii București.
Doina Goșa spune că tratamentul cu plasmă care conține anticorpi COVID-19 se face sub formă de studiu în toată lumea. „Studiul, ca să fie eligibil, trebuie să aibă un număr mai mare de pacienți”, explică aceasta.
De asemenea, doar spitalele care au cerut Societății Naționale de A.T.I. să facă tratament cu plasmă pot primi anticorpii.
Teama de a dona
Specialistul în transfuzia de sânge a afirmat că oamenii au diferite motive pentru care nu vin să doneze anticorpi. Asistentele și medicii au fost principalii contributori de până acum.
„Mulți dintre ei îmi spuneau că nu sunt recuperați, mulți erau supărați, nu mai voiau să audă de sistem medical, pentru că au stat mult în spital. La mulți convalescența era mai lungă pentru că reclamau oboseala. Unii ziceau că n-au avut COVID, că au fost ținuți degeaba în spital. Nu puteam să insist aici. Unii spuneau că se gândesc și revin cu telefonul, dar nu mai reveneau. A fost extrem de greu să-i aducem.
Cel mai ușor a fost cu personalul medical în prima lună. Am început undeva la sfârșitul lui aprilie și în toată luna Mai am avut mai multe donări de plasmă, pentru că au venit medici, asistenți care au suferit de COVID. Au venit și a doua oară. Ieri am avut o doamnă asistentă care a venit a treia oară”, a spus Goșa.
Doctorul asigură că donarea nu dăunează sănătății.
„Oamenilor le e frică că rămân fără anticorpi. Titrul de anticorpi este pe mililitru de sânge. Omul are destui anticorpi. Mulți interpretează dacă donează nu mai au ei anticorpi. O punguță de sânge nu înseamnă nimic.
Beneficiul cel mai mare este că a făcut o faptă bună. Mi se pare fantastic să știi că tu, cu un component de la tine, ajuți un pacient în stare gravă care se chinuie mult. Donatorii știu foarte bine cât de chinuitoare e boala.
Le e frică că se reinfectează, deși la noi vin oameni sănătoși. Nu am avut cazuri de infecție”, a explicat șeful Centrului de Transfuzii.
Eficacitatea tratamentului cu anticorpi
Potrivit medicului, majoritatea a avut plasmă care a putut fi folosită. Aceasta spune că „foarte puțini” dintre cei care au donat au avut plasmă sub nivelul de concentrație admis. Însă și în acest caz, plasma poate fi procesată pentru a face imunoglubulină autoimună.
„Cererea există. Dacă nu ar fi fost eficientă, nu ne mai cereau spitalele”, admite Doina Goșa.
Ea spune că un lucru foarte important în tratarea pacienților cu COVID este alegerea momentului de transfuzie a plasmei către pacient.
Donator de plasmă: Problema e că nu sunt sincronizate instituțiile statului
Andrei Tănase a donat plasmă cu anticorpi COVID-19 de două ori, până acum, în București. Fost pacient de COVID-19, el a fost internat timp de 8 zile la spitalul de boli infecțioase „Victor Babeș” din Capitală.
„Între donări cred că mi-au zis că au fost 20 de oameni care au donat prin plasmafereză. Mi se pare un număr foarte mic pentru numărul de bolnavi care este acum în România.
Problema pe care o văd eu este că nu sunt sincronizate instituțiile statului. Spitalele nu trimit liste complete spre centrul de transfuzii, astfel încât oamenii aceia să fie sunați. Atunci, ei neștiind cine sunt posibilii donatori, automat numărul este destul de mic.
M-am dus eu singur să donez. Îți pot spune, pe loc, dacă plasma este bună. Ajută cu siguranță tratamentul”, a spus acesta, pentru Digi24.ro.
El a declarat că a donat sânge și înainte.
„Motivația este să ajuți pe cineva, dacă poți s-o faci. Cu siguranță, dacă tu ești singura șansă ca acel om să scape, ar face o diferență enormă. Le recomand să doneze, pentru că nu e nimic complicat. Nu e dureros, epuizant. Nu se expun la niciun risc”, a subliniat acesta.
