Există o frică a unor funcționari de a face proiecte ce implică bani mulți, spune Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Așa se explică de ce multe proiecte, inclusiv un centru pentru tratarea marilor arși, trenează, stagnează și în cele din urmă se blochează în România, chiar dacă există bani pentru ele. Pe de altă parte, din cauza neîncrederii în sistemul medical, pentru orice bolnav cu arsuri mai grave se fac presiuni pentru a fi dus la tratament în străinătate.
Discuția a intervenit în contextul în care o explozie care s-a produs vineri la un centru de reciclare a deșeurilor din Popești Leordeni, lângă București, s-a soldat cu cinci răniți grav, care au suferit arsuri atât pe suprafața corpului, cât și la nivelul căilor respiratorii, fiind intubați. Șeful DSU a spus că s-au căutat și s-au găsit locuri pentru ca victimele să fie transferate în străinătate.
Întrebat de ce, la mai bine de cinci ani de la incendiul de la clubul „Colectiv”, România nu are nici acum capacitatea de a trata mari arși, Raed Arafat a răspuns: „Cred că dacă am intra în discuțiile astea terminăm mâine dimineață să discutăm de ce anumite proiecte nu se finalizează, de ce anumite proiecte nu se realizează. Eu pot să vă spun că o primă discuție despre proiectul cu centrele de mari arși a fost în 2012, eu încă eram la Ministerul Sănătății, nu era niciun „Colectiv”, nici nimic. Noi n-am așteptat „Colectiv” ca să venim să spunem că trebuie centre de arși, era clar că trebuie. S-a început, s-a discutat, erau bani de la Banca Mondială. De ce unele proiecte nu avansează, de ce unele proiecte stagnează în unele instituții? Fără să acuzăm pe nimeni, e o chestiune pe care o vedem nu numai în domeniul sănătății. Totuși, proiectele au existat. Au existat și fondurile. Și aici începem să ne pierdem în amănunte, în proceduri, în achiziții, în contestații, în o mie de chestii. Uneori, unii funcționari nu vor să facă proiectul, pentru că lor le e frică să facă un proiect care costă milioane de euro, da, există unii care preferă să nu facă”, a declarat Raed Arafat, vineri seara, la Digi24.
De ce se tem funcționarii?
Rugat să numească un astfel de funcționar, șeful DSU a răspuns: „Nu pot să numesc unul sau doi aici, pentru că nu pot să acuz, aceste lucruri nu poți să le probezi, le vezi și știi că n-ai cum să le probezi. Când găsești la fiecare pas o chichiță ca să întârzii o lucrare sau să întârzii ceva și să găsești orice interpretare posibilă numai ca să întârzii sau să oprești un proces, acest lucru arată că cineva nu e interesat să facă acest lucru, să continue. De multe ori, e vorba de autoprotecție - că lasă, că ne cheamă, că ne verifică... Da! Și care e problema? În momentul în care ești corect, n-ar trebui să ai o problemă, dar asta e realitatea cu care ne confruntăm, nu putem să ne ascundem de ea”, a explicat șeful DSU.
„Proiectele au stat pe loc fie uneori pentru că unii care s-au ocupat de aceste proiecte n-au avut interesul și nu și-au dat interesul să le rezolve, pentru că era o muncă titanică, fie că era vorba de incompetență, fie că era vorba la un moment dat de cineva care să ți le blocheze pe niște chichițe juridice. Ne confruntăm în orice proiect cu astfel de situații. Dar important este să ai pe cineva care împinge, insistă și merge mai departe, forțează să se facă lucrurile”, a punctat Raed Arafat.
El a spus încă că există și un revers al medaliei. „Când forțezi prea mult să se facă lucrurile, începi să auzi: e dur, abuzează, ne forțează să facem. Și așa și trebuie în aceste proiecte care s-au blocat, pentru care au existat bani de mult timp, trebuie să vii să forțezi să se facă! Forțarea să se facă un lucru nu înseamnă ca lucrurile să se facă incorect. Forțarea a se face lucrurile înseamnă ca lucrurile să se facă legal. Aici e problema noastră cu aceste posibilități pe care le avem și stăm și ne uităm la ele și vedem că nu fac doi pași într-o perioadă în care ele trebuiau să fie finalizate”, a arătat Raed Arafat.
Ce ar afla premierul Cîțu la o discuție între patru ochi cu Raed Arafat
Întrebat dacă i-a explicat premierului Florin Cîțu aceste probleme, șeful DSU a spus că nu a avut o discuție fix pe această temă, dar crede că subiectele sunt cunoscute, fiind caracteristice nu numai domeniului sănătății, ci în mai multor zone unde sunt proiecte mari care nu se realizează. „Și nu se realizează nu pentru că nu sunt bani, nu pentru că nu este necesar, nu se realizează pentru că în unele zone nu e interesul să se realizeze. Și nu neapărat cineva îți spune oprește-te, să nu le faci, ci pentru că pur și simplu e mai ușor așa”, susține Raed Arafat.
Șeful DSU spune că dacă ar avea o discuție amănunțită între patru ochi cu premierul și i-ar explica anumite situații cu care s-a confruntat pe parcursul anilor, poate să se înțeleagă unde era blocajul și nu ar trebui să arate neapărat cu degetul niște persoane. „Am avut proiecte, din 2012 încă, după care au venit fondurile europene și s-a discutat despre spitalele regionale și încă stăm și discutăm. Acum, se pare că lucrurile s-au mișcat, s-au făcut unii pași în plus pentru a se realiza aceste proiecte, dar nu e normal”, a insistat șeful DSU.
Pe de altă parte, transportul pacienților arși în alte țări ar putea fi necesar și dacă s-ar termina aceste proiecte, pentru că oricând locurile s-ar putea dovedi insuficiente. „Dar una e să transferi unul la două luni, trei luni, alta e să-l transporți pe fiecare când apare”, spune Raed Arafat.
Cum se poate recâștiga încrederea. O poveste de la Floreasca
El a semnalat în context și o altă problemă pe care o are România. „Sunt spitale care au capacitate să trateze, dar și ei sunt sub o presiune maximă, pentru că s-a distrus încrederea. Ei au evoluat însă în ultimii doi-trei ani, au rezultate și totuși, când ajunge bolnavul, prima întrebare pe capul lor este: când îi transferați, când îi transferați? Dacă medicul respectiv spune nu, pot să fac treaba aici, bolnavul poate să se agraveze, medicul respectiv este acuzat că n-a vrut să-l transfere și atunci medicul, chiar dacă știe că poate să facă treabă, în final îți spune da, duceți-l, pentru că nu vreau să am această problemă”, a arătat Raed Arafat.
„Dacă mergem așa, atunci pe fiecare caz grav, pacienții vor spune: duceți-mă afară! Recâștigarea încrederii se face în mai multe forme și în mai multe modalități, nu într-un singur mod. Dacă eu vă spun că, de exemplu, la Floreasca am avut pacienți arși grav care au scăpat, dacă eu vă spun că am avut un pompier acolo, acum un an și jumătate, am primit zeci de telefoane să-l mut în afara țării și medicul de acolo a zis nu, moare pe drum, lăsați-l aici că-l scot. Și l-a scos și a scăpat omul. Este o poveste de care nimeni nu știe, pentru că nimeni nu e interesat să o zică. Dar medicul asta a făcut și bolnavul a scăpat într-un spital care se numește Floreasca. Și nu e un singur medic, e o întreagă echipă în spate”, a punctat Arafat.
Pacienții de la Petromidia n-au supraviețuit nici în Germania
„La Timișoara e totul renovat, la Iași e totul renovat și totuși, când se ajunge la un anumit nivel, toată lumea îți spune: Mai bine, du-l!” s-a plâns dr. Arafat.
„Pacienții de la Petromidia, din păcate amândoi au decedat în Germania. Dacă decizia era să-i ținem la Floreasca, pentru că erau locuri acolo și medicii respectivi puteau să facă ceva, și decedau, din păcate, aici, medicii respectivi erau terminați și tot sistemul sanitar din România era cel mai mare criminal. I-am dus în Germania, din păcate, nici în Germania n-au supraviețuit. Deci, sunt situații în care apar aceste aspecte”, a arătat șeful DSU.
„Recăpătarea încrederii trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea sistemului, dar și cu relatarea lucrurilor bune din sistem, pe care populația nu le cunoaște. Numai când se întâmplă ceva negativ iese, când e ceva pozitiv, trece - și poate e și normal -, dar se întâmplă și poate lucrurile pozitive sunt mult mai multe decât cele negative”, a încheiat Raed Arafat.
Editor : Luana Pavaluca
