Cum deosebim atacul de panică de infarct
Ioan Gyuri Pascu a murit din cauza unui infarct, pe 26 septembrie. Primul medic de pe Ambulanţă care l-a consultat i-a pus diagnosticul de atac de panică. Câteva ore mai târziu două echipaje SMURD au fost solicitate la locuinţa artistului. După încercări de resuscitare de circa 45 de minute nu s-a mai putut face nimic. Specialiştii atrag atenţia că atacul de panică şi infarctul se pot manifestă asemănător.
„Tahicardie, palpitaţii, o respiraţie accelerată sau hiperventilație, am transpiraţii, furnicături în degetele de la mâini, de la picioare, am o privire înceţoşată, un corp foarte încordat sau dureri în zona cefei, junghiuri în zona inimii sau intercostale, senzaţie de vomă sau de greaţă”, afirmă Bogdana Bursuc, psiholog, legat de atacut de panică.
„Infarctul miocardic este de cele mai multe ori, dar nu întotdeauna, o boală dureroasă”, spune Ioan Bruckner, medic primar cardiologie şi medicină internă.
Durerea în infarctul miocardic este foatre tipică, intensă, cu iradiere, uneori pe brațe, uneori la nivelul gâtului, iar la atacul de panică sunt dureri sub forma de ințepături, de presiune.
Tot mai mulți tineri de 20, 30 sau 40 de ani suferă de infarct miocardic. Care sunt cele mai frecvente cauze?
„Îmi pare rău să amintesc, cauza principală este fumatul, un lucru pe care tinerii nu prea vor să îl audă. Adăugăm stresul, mâncatul gras, alimentaţia este absolut nepotrivită şi, evident, lipsa de somn, ceea ce schimbă cu totul ritmul începând de la vârste tinere şi de fapt defineşte un stres pe care sistemul cardio-circulator îl suportă şi care se soldează din nefericire până la infarct miocardic acut,” explică dr. Rodica Niculescu, medic primar medicină internă, competenţă cardiologie clinică şi intervenţională.
„Cu cât se înţelege mai mult că la prima durere în piept este bine să ajungem la medic, şansele de deschidere a arterei coronariene sunt mult mai mari cu cât deschidem mai repede o arteră, cu atât celulele miocardice primesc mai repede sânge, ceea ce presupune glucoză şi oxigen, adică revenirea la o activitate normală,” precizează dr. Rodica Niculescu.
Aspirina ar trebui să crească speranța de viață pentru cele mai multe persoane care încep să ia acest medicament în fiecare zi între 40 de ani și 59 de ani, iar persoanele cu un risc crescut de boli cardiovasculare trebuie să ia aspirină între 60 și 69 de ani, conform experților.
Şase anchete au fost deschise în urmă decesului lui Ioan Gyuri Pascu.
Medicul de pe prima ambulanţă nu a considerat necesar să facă un EKG, deoarece toţi parametrii erau normali, dar i-ar fi propus artistului să meargă la spital pentru mai multe investigaţii. Această ar fi refuzat.
Medicul riscă scăderea cu 10% a salariului pentru trei luni.
CITIȚI ȘI: Diferenţa dintre atacul de panică şi infarct
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
