Cercetătorii au reușit să inverseze procesul de îmbătrânire la șoareci. Cum poate efectul „Benjamin Button” să fie folosit și la oameni
În laboratoarele din Boston, șoareci bătrâni și orbi și-au recăpătat vederea, au dezvoltat creiere mai tinere și mai inteligente și țesuturi musculare și renale mai sănătoase într-un experiment care arată că îmbătrânirea este un proces reversibil, scrie CNN.
În același timp, cercetătorii care au participat la acest studiu, au reușit să accelereze îmbătrânirea unor șoarcei tineri, experimentul având rezultate devastatoare aproape asupra tuturor țesuturilor corpului.
Îmbătrânirea poate fi manipulată „înainte și înapoi după bunul plac”, a explicat expertul în anti-îmbătrânire David Sinclair, profesor de genetică la Institutul Blavatnik al Școlii de Medicină Harvard și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Cercetarea Biologiei Îmbătrânirii.
Corpul nostru reține o copie a tinereții noastre care poate fi stârnită să se regenereze, potrivit lui Sinclair, autorul-șef al studiului internațional.
Experimentele combinate, publicate pentru prima oară joi în revista de știință Cell, contestă ideea că îmbătrânirea este rezultatul mutațiilor genetice care ne compromit ADN-ul, creând un fel de depozit de vechituri al țesutului celular afectat care poate duce la deteriorare, boală și moarte.
„Nu sunt vechiturile, nu este deteriorarea [celulelor] cea care ne face să îmbătrânim”, a spus Sinclair. „Credem că este o pierdere de informație – o pierdere a capacității celulei de a citi ADN-ul său original, astfel că uită cum să funcționeze – în cam același fel cum un calculator vechi poate avea programe corupte. Eu o numesc teoria informațională a îmbătrânirii.”
Studiul va transforma felul în care abordăm tratamentul bolilor asociate cu îmbătrânirea
Jae-Hyun Yang, un cercetător în genetică de la Sinclair Lab care a participat la studiu, a spus că descoperirile „vor transforma felul în care vedem procesul îmbătrânirii și felul în care abordăm tratamentul bolilor asociate cu îmbătrânirea.”
Dacă ADN-ul este hardware-ul corpului, epigenomul este software-ul său. Epigenomurile sunt proteine și substanțe chimice care transmit genelor „ce să facă, unde să facă și când să facă”, potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman.
Procesul prin care epigenomul activează și dezactivează genele poate fi declanșat de poluare, toxine din mediul exterior și obieciuri dăunătoare precum fumatul, consumul de alimente care provoacă inflamații sau lipsa cronică de somn.
În alte cuvinte, componentele celulare se pierd pe drumul spre casă, la fel ca o persoană care suferă de Alzheimer.
„Descoperirea uimitoare este că există o copie de rezervă a software-ului din corp care poate fi resetată”, a spus Sinclair. „Noi arătăm de ce acest software devine corupt și cum putem să repornim sistemul prin atingerea unui buton de resetare ce restabilește capacitatea celulei de a citi corect genomul, ca și când ar fi fost tânără.”
„Corpul își aduce aminte cum să fie din nou tânăr, chiar dacă tu ești deja bătrân și bolnav”
Nu contează dacă un corp are 50 sau 75 de ani, dacă este sănătos sau distrus de boală, potrivit lui Sinclair. Odată ce acest proces a fost declanșat, „corpul își va aduce aminte cum să se regenereze și să fie din nou tânăr, chiar dacă tu ești deja bătrân și ești bolnav.”
Sinclair spune că echipa sa de cercetători a reușit să reseteze celulele șoarecilor în repetate rânduri, demonstrând că îmbătrânirea poate fi inversată de mai multe ori. În prezent, oamenii de știință testează metoda pe primate. Cel mai probabil, va fi nevoie de mai multe decenii până când experimentele pe oameni vor începe.
La fel cum factorii dăunători pot afecta epigenomul, obiceiurile sănătoase pot să îl repare, a explicat Sinclair, care îi sfătuiește pe oameni să se concentreze pe alimentele din plante, să mănânce mai rar, să doarmă destul, să își piardă suflul făcând exerciții fizice pentru 10 minute de trei ori pe săptămână pentru susținerea masei musculare, să nu se streseze cu lucrurile neimportante și să păstreze un grup social bun.
„Mesajul este că fiecare zi contează”, a spus Sinclair. „Cum îți trăiește viața în adolescență sau când ai între 20 și 30 de ani contează, chiar și peste mai multe decenii, pentru că în fiecare zi ceasul tău biologic ticăie.”
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
