Potrivit definiţiei clinice realizate de către experiţi în Sănătate şi propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru afecţiunea post-Covid-19, numită de obicei «Covid prelungit», simptomele apar în cel mult 3 luni de la infectare, durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Cercetările îndelungate efectuate încă de la începutul pandemiei arată că printre semnele care indică afecțiunea se numără oboseala, trombofilia, inflamaţia cronică, disfuncționalitățile la nivelul sistemului nervos, dar și nivelul scăzut de serotonină din organism, transmite news.ro.
Definiţia a fost elaborată după consultarea experţilor şi pacienţilor şi s-a realizat prin consens pe baza metodei Delphi. Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultăţile de respiraţie şi disfuncţia cognitivă. Simptomele afecţiunii pot fluctua în timp şi apar fie după recuperarea în urma unei forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniţială.
La fel ca şi alţi cercetători dinaintea lor, imunologul Andrea Wong de la Universitatea din Pennsylvania şi colegii săi au pornit în căutarea unor modificări biologice distincte care ar putea explica cele peste 200 de simptome pe care le pot experimenta persoanele cu Covid prelungit.
Cercetările îndelungate pentru descifrarea posibilelor cauze care determină Covidul prelungit, care poate dura luni sau chiar ani de zile după ce infecţia acută cu SARS-CoV-2 a trecut, reflectă un tablou oarecum neclar a unor afecțiuni care se suprapun: trombofilia, persistența simptomelor virusului, inflamaţii şi disfuncționalități la nivelul sistemului nervos.
Rezultatele acestui nou studiu sugerează că patru dintre aceste simptome ar putea fi interconectate şi ar putea explica dificultăţile cognitive şi pierderile de memorie pe care le raportează persoanele cu Covid prelungit.
De asemenea, studiul ar putea fi un punct de start pentru posibile tratamente, dacă rezultatele se vor dovedi a avea acuratețe pe cohorte mai mari.
Persoanele care sufereau de Covid prelungit prezentau un nivel scăzut de serotonină
Cercetătorii au analizat probe de sânge ale unui număr de 58 de pacienţi cu Covid de lungă durată şi au găsit câteva diferenţe care i-au distins de alte 30 de persoane care s-au recuperat complet.
La cei care sufereau de Covid prelungit s-au identificat niveluri scăzute de serotonină, un mesager chimic cunoscut mai ales pentru rolul său în stimularea dispoziţiei, pe lângă atribuțiile legate de memorie, cogniţie şi somn.
De asemenea, cei care au avut un Covid de lungă durată au eliminat rămăşiţe de particule virale în scaun.
Este nevoie de mai multă cercetare pentru a stabili simptomele exacte asociate Covidului de lungă durată
Cercetătorii au încercat să refacă traseul serotoninei în organism, legând absența serotoninei din intestin - unde se produce de obicei cea mai mare parte a substanței – de efectele produse în creier.
Legătura pe care o propun cercetătorii postulează că: materialul viral persistent ar putea declanşa sistemul imunitar al organismului să pompeze interferoni, un grup de proteine de semnalizare implicate în apărarea antivirală. Acest lucru conduce la inflamaţie, care limitează absorbţia triptofanului, un aminoacid folosit pentru a produce serotonină, în intestin.
Inflamaţia persistentă dă peste cap şi trombocitele, celule sanguine implicate în coagularea sângelui, care transportă, de asemenea, serotonina prin organism.
O cantitate mai mică de serotonină circulantă afectează apoi activitatea nervului vag, «super-autostrada» organismului care trimite semnale între creier, intestin şi alte organe.
"Descoperirile noastre sugerează că mai multe dintre ipotezele actuale pentru fiziopatologia Covid prelungit (rezervor viral, inflamaţie persistentă, hipercoagulabilitate, disfuncţie a nervului vag) ar putea fi legate de reducerea serotoninei", a explicat pe reţelele sociale Maayan Levy, microbiolog la Universitatea din Pennsylvania şi autor principal al studiului.
La şoareci, nivelurile scăzute de serotonină şi activitatea redusă a nervului vag, cauzată de o infecție virală, au condus la rezultate mai slabe la testele de memorie efectuate pe aceștia.
Cu toate acestea, în mod remarcabil, aceste deficienţe de memorie au putut fi prevenite atunci când nivelurile de serotonină au fost restabilite.
Sunt necesare, însă, mai multe studii pe oameni pentru a testa ipotezele, subliniază autorii.
Cercetările viitoare trebuie, de asemenea, să răspundă şi la nelămuririle ridicate de persoanele dintr-o a doua cohortă de pacienţi cu Covid de lungă durată, posibil cu simptome mai uşoare, care nu au înregistrat niveluri scăzute de serotonină.
"Sperăm că descoperirea noastră va inspira alte studii clinice care să folosească aceste informaţii pentru a dezvolta noi instrumente pentru diagnosticarea, monitorizarea şi tratamentul pentru Covidul de lungă durată", a adăugat cercetătoarea, subliniind că acestea sunt necesare, extrem de urgent.
Studiul a fost publicat pe 16 octombrie, în revista Cell.
Editor : Andreea Smerea
