Boala cu mai multe fețe. Simptomele sunt înșelătoare și încep să se manifeste în jurul vârstei de 40 de ani
Țigările sunt cauza principală pentru BPOC, o boală de care probabil nu ați auzit, dar la care suntem pe locul 3 în Europa ca rată a mortalității. Simptomele sunt înșelătoare, așa că mulți fumători își dau seama că este ceva în neregulă mult prea târziu.
O boală pentru toată viața
BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică are ca efect blocarea parțială a bronhiilor și deteriorarea țesutului pulmonar. Pe scurt, bolnavii nu mai respiră cum trebuie.
D. Veronica Șurlea - medic primar pneumolog: BPOC a crescut ca și incidență și în rata mortalității deja se situează pe locul 4 în lume datorită numărului mare de decese prin BPOC.
Boală începe să se manifeste în jurul vârstei de 40 de ani, pentru că 80% dintre pacienții cu BPOC sunt persoane care fumează de 20-30 de ani.
Fumătorii riscă să facă BPOC
Prof. dr. Miron Bogdan - medic primar pneumolog: Și atunci când acest om, care de obicei e un fumător vechi, tușește și are expectorație, spune: Aaaaa, ia uite, e din cauza fumatului. Am și eu ceva, tuse tabacică.
Dr. Magdalena Ciobanu - medic primar pneumolog: Celebra tușe tabacică, considerată de mulți fumători ca normală, deși tusea nu este normală, la care se adaugă un grad de oboseală la efort. Acest efort poate să fie de la urcatul la 2-3 etaje până la efortul la activitățile casnice.
Prof. dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: Asta în termeni medicali se numește dispnee. Oamenii respiră greu. Și atunci la început, având în vedere caracterul foarte insiduos al bolii, oamenii nici nu își dau seama.
BPOC: boala cu mai multe fețe
Din nefericire majoritatea pacienților pun simptomele pe baza lipsei de mișcare și ajung la medic după câțiva ani de la instalarea bolii, adică atunci când încep să respire greu chiar și în stare de repaus. De cele mai multe ori simptomele devin alarmante în urmă unei răceli mai puternice.
Prof. dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: Ceea ce până atunci fusese ceva marginal, devine boală bruscă, brutală. Dar, dacă ai răbdare să stai de vorbă cu pacientul, ai să afli că de mai mulți ani, la mai multe eforturi a constatat că respirația lui nu mai era normală.
O radiografie va elimina existența altor boli, însă cea care da diagnosticul precis este spirometria.
Spirometria, investigație obligatorie pentru fumători
Prof. dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: E un aparat care măsoară cuantumul respirației. Pacientul suflă într-un aparat și aparatul e capabil de a construi niște curbe care reflectă respirația pacientului și aceasta poate să dea niște indicii care de fapt definesc de la un mic prag de modificare de valori prezența unei disfuncții ventilatorii.
Dr. Veronica Șurlea, medic primar pneumolog: BPOC-ul odată declanșat din păcate nu mai există cale de întoarcere. Scopul tratamentului în BPOC este acela de a susține funcția ventilatorie, de a împiedica declinul vertiginos al funcției pulmonare la fumători.
Iar cel mai important tratament este renunțarea la fumat.
Renunțarea la fumat, parte din tratament
Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: După o lună, o lună jumate de nefumat, constată că nu mai tușesc deloc sau foarte puțin. Dupa 2-3 luni de nefumat oamenii constată că pot face iarăși eforturi fără ca să gâfâie, să aibă senzația că nu le ajunge aerul, aceste neplăceri la plăceri scad semnificativ.
Prof. dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: La un pacient cu BPOC, dacă fumează, boală se agravează în 3, 4, 7 ani și îl ucide în 10 ani pe pacient. Dacă pacientul se lasă de fumat, boală nu mai progresează.
Un pacient cu BPOC care nu se lasă de fumat va avea în curând complicații, care vor duce la moarte.
Un milion de români, bolnavi de BPOC
Prof. dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: BPOC se asociază cu bolile cardiovasculare a căror majoră expresie e cardiopatia ischemică cu infarcte miocardice, cu insuficiență cardiacă sau AVC cu toate secelele. Paraliziile.
Mai mult decât atât, pacienții cu BPOC au un risc de două ori mai mare de a face diabet de tip 2, dar și osteoporoză și cancer pulmonar.
Dr. Veronica Șurlea, medic primar pneumolog: Țigara este dăunătoare și dăunează procesul acesta inflamator caracteristic BPOC-ului prin produsele rezultate din arderea țigării. Se știe că prin arderea țigării rezultă peste 4 mii de componente dintre care peste 400 sunt dovedite cancerogenetice.
O boală pentru toată viața
Un bolnav de BPOC trăiește în medie cu 10 ani mai puțin decât speranța lui de viață. În plus, dezvoltă mai des infecții respiratorii și are de cele mai multe ori depresie, mai ales că pe lângă renunțarea la țigări trebuie să ia tratament în fiecare zi.
Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: Medicamentele sunt pe cale inhalatorie pentru a se merge cu substanță activă direct la țintă, fiind o boală cronică, care nu are cum să se vindece, tratamentul este necesar o lungă perioadă de timp, ca să nu spun toată viața.
Dacă 80 % din bolnavii de BPOC sunt fumători, restul de 20 % care dezvoltă această boală sunt cei expuși unui mediu poluat. Adică minerii, sudorii, cei care lucrează în industria siderurgică, dar și persoanele care se încălzesc la sobe și se expun la fumul de lemn.
Expunerea la fumul de lemne crește riscul de BPOC
Dr. Miron Bogdan, medic primar pneumolog: Expunere la aer poluat și iritant cronic care e legat de expunerea de fum de lemn. La noi la țară, mai cu seama femeile, gătesc la sobe cu lemne.
Cel mai important factor de risc rămâne însă fumatul. Pentru a nu ajunge să suferiți de această boală trebuie să renunțați la țigări cât mai repede. Medicii atrag însă atenția că doar 5% dintre fumători reușesc să renunțe singuri la nicotină. Șansele cresc însă de 7 ori dacă apelează la ajutor specializat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
