Boala care poate duce la moarte subită și de care suferă un sfert dintre bărbați. Și Rică Răducanu are acest diagnostic
Apneea în somn este o boală care poate duce la moarte subită. Un sfert dintre bărbați se pare că suferă de acest sindrom, iar simptomul principal este sforăitul. Rică Răducanu, unul dintre cei mai iubiți portari de la noi, a primit de curând acest diagnostic. Reporterul Digi24 l-a însoțit la medic, unde fostul portar a aflat că de acum încolo trebuie să doarmă cu o masca pe față.
Un adevărat personaj pe teren, foarte iubit în special de fanii Rapidului, unde a fost portar timp de 10 ani, Rică Răducanu trage acum ponoasele perioadei de glorie.
Rică Răducanu: „Eu, din cauza loviturilor - noroc că am nasul ăsta mare - uite dantură, când am făcut plonjoane, mulți mi-au dat cu piciorul în nas, mi-au rupt toată partea asta, nu respir deloc pe aici, apoi am umblat eu cu gâtul, cu lovituri pe aici, cap, peste tot și mi-a zis că trebuie să vin, că s-ar putea să mor în somn”.
„Vi s-a zis că sforăiți noaptea?” îl întreabă medicul pe Rică Răducanu.
„Habar n-am, eu o cert pe nevasta-mea că sforăie, am trimis-o în camera cealaltă. Ea zice că pufăi ca locomotiva... Păi eu dacă am jucat la Rapid!”, spune mucalit fostul portar.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cu glumele la el chiar și la medic, fostul portar află că trebuie să doarmă o noapte cu un aparat care să îi monitorizeze somnul. A doua zi, medicul verifică rezultatele.
„Ăsta e un ecran de 5 minute și în 5 minute dvs ați avut aici 30 de secunde, aici 20 și aici vreo 10, deci în total hai să numărăm... în 5 minute, dvs. 77 de secunde nu ați respirat!”, îi explică medicul.
„Ce băiat bun sunt!” - comentează fostul sportiv.
Diagnosticul se confirmă: sindrom de apnee în somn. Practic, mușchii gâtului își pierd tonicitatea peste noapte și blochează deschiderea cailor respiratorii. Astfel, apar pauzele în respirație.
Oana Deleanu - medic primar pneumolog, cu competenţă în somnologie - explică: „Când apar aceste pauze de respirație, intervine creierul care spune: nu mai respiri, trezește-te! Și pacienții au o micro-trezire, noi așa o numim, o trezire de câteva secunde pe care pacientul nu o percepe, dar care îi fragmentează somnul, nu îl lasă să ajungă în stadiile profunde, deci nu se va trezi odihnit, își va petrece 7-8 ore în pat, dar somnul nu va avea eficiența și calitatea care sunt de dorit”.
Principalele simptome ale sindromului apnee:
- sforăitul puternic şi neregulat
- dureri de cap dimineaţa
- somnolenţă în timpul zilei
- scăderea puterii de concentrare
- tulburări de memorie
60% dintre pacienţîi cu sindrom de apnee în somn sunt supraponderali şi obezi. O creştere de 10% a greutăţii este asociată cu un risc de 6 ori mai mare de apariţie a episoadelor de apnee. O circumferinţă a gâtului peste 44 cm la bărbaţă şi peste 37 cm la femei creşte riscul de apariţie a sindromului de apnee în somn.
Printre factorii de risc sunt şi cei genetici, fumatul, consumul de alcool sau de medicamente sedative, bolile endocrine precum hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice.
Pe lângă oboseală, apar lipsa de concentrare, iritabilitatea, problemele cu memoria și chiar anxietatea.
Oana Deleanu - medic primar pneumolog, cu competenţă în somnologie: „La unele persoane, apare somnolență diurnă, ațipesc în locuri publice, ațipesc la volan, poate alții nu ajung atât de rău, să ațipeasca la volan, însă vigilența este redusă. Orice persoană care nu a dormit bine în noaptea de dinainte, a doua zi este mai tulbure la minte și atunci este foarte important să apeși când trebuie pe frână, să nu ratezi nicio fracțiune de secundă să tragi de volan într-o parte sau în cealaltă, or dacă ei sunt foarte obosiți, nedormiți, amețiți, e foarte simplu să intervină orice, să se ajungă la un accident rutier sau inclusiv la accident industrial”
Din păcate, această boală nu se tratează cu pastile, injecții sau operațîi, ci cu ajutorul unei măști care trebuie purtată pe față în timpul somnului.
„Deschid practic căile aeriene, deci acționează mecanic, obstacolul e la nivelul gâtului, vine aerul cu presiune din aparat și menține căile respiratorii deschise”, explică dr. Oana Deleanu.
Rică Răducanu probează și el aparatul.
„Domnul Răducanu, aparatul acesta o să trebuiască să fie prietenul dvs cel mai bun, o să trebuiască să vă obișnuiți cu el și să știți că așa ca în orice relație - că nu cred nici pe nevastă că ați cunoscut-o azi și ați luat-o mâine - o să trebuiască să îi dați un timp să va acomodați cu el”, este sfatul pe care îl primește de la medic.
- Păi cât, cât stau cu el?
- Noaptea.
- O dată?
- Nu o dată. Cum se tratează orice boală. Dacă aveați diabet, insulină se face în fiecare zi, deci și ăsta trebuie să îl folosiți mereu când dormiți, pentru că dacă nu îl mai folosiți, apar din nou pauzele alea de respirăție.
De cele mai multe ori, dacă apneea este severă, aparatul trebuie purtat toată viața.
Acest tratament nu este decontat de stat. Pacienţii sunt nevoiţi fie să cumpere aparatul şi masca, fie să le închirieze. Preţul unei măşti este între 50 şi 250 de euro, iar al unui aparat 600 și 2.500 euro. Dacă aparatul este închiriat, pacientul plăteşte între 100 şi 250 lei/lună.
„A venit trimis de un medic orelist care a ridicat suspiciunea de apnee în somn și o să vedem ce se poate face, inclusiv dacă are vreo șansă prin scădere în greutate și intervenție ORL, însă sunt niște lucruri de discutat după aceea, pentru că nu putem să operăm un pacient care are risc de boli cardiovasculare fără ca mai întâi să poarte masca. Nu-i putem da anestezie, pentru că anestezia înseamnă tot somn, după operație se doarme mult, deci întotdeauna înainte de orice intervenție chirurgicală toți acești pacienți sunt trimiși să poarte aparat sipap”, spune dr. Oana Deleanu.
Rică Răducanu a înțeles că e important să mergi la doctor pentru un diagnostic corect.
„Ce crezi, că Stela Popescu, Ionela, eram prieten bun cu ei, crezi că nu aveau bani să se trateze? Nu au avut șansa să facă niște analize, au lăsat-o așa și târziu s-au dus. De-aia eu spun și la lume să se ducă la doctor, colo, colo, niște analize. Eu fac la trei luni, mă duc la sânge, așa sunt învățat de când jucăm, mai bine preîntâmpinăm niște chestii din astea decât... Ce crezi, că mie îmi arde să stau cu măștile astea, dar încercăm, o să fie greu, că e ceva aparte, dar n-ai ce să faci”, spune fostul fotbalist.
Psihologul, parte din tratamentul pentru apnee
Tocmai pentru că este un tratament greu de acceptat, în străînătate există psihologi în clinicile de somnologie. La noi, doar la privat există această facilitate.
„Cel mai important este să contribuim la scăderea anxietății, pentru că orice este intruziv, cu care e necesar să dormi pe față este și neplăcut, aduce cu sine îngrijorare și anxietate. Există reticență când vine vorba de a dormi cu o masca pe față și asta aduce cu sine îngrijorări, anxietate, poate chiar și insomnie și în cazul acesta e necesar într-o primă fază a tratamentului, se recomandă, psihoeducația: ce înseamnă masca respectivă, ce face, cât de utilă este de fapt, care este obiectivul pe termen lung, cât de sănătos o să fii dacă totuși complianța la tratament crește”, explică psihoterpeutul Loredana Proți.
Netratată, această boală duce în timp la hipertensiune, diabet, accident vascular cerebral sau chiar moarte subită, în timpul somnului.
La 72 de ani, nea Rică Răducanu își dorește să fie sănătos și de-acum încolo: „E grea pentru mine treaba asta, dar n-am ce să fac, trebuie să încep cu 2-3 ore, 5 ore, până mă obișnuiesc, că până la urmă, dacă te simți bine, te legi cu orice, treaba e să te simți bine, că până la urmă asta vrem toți, să ne simțim bine, să trăim sănătoși și să vedem fericirea la oameni, la copiii tăi, că până la urmă, asta e viața!”
Reporter: Izabela Pănescu
(Emisiunea „Tinerețe fără bătrânețe se difuzează în fiecare duminică la Digi24 de la ora 10:30. Arhiva emisiunii, aici).
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
