Bacteria periculoasă de la „Marius Nasta”. Acuzații grave ale angajatilor
Bacteria periculoasă care a ucis 3 pacienţi de la Institutul Marius Nasta provenea din spital. Secţia de terapie intensivă şi blocul operator au fost închise de inspectorii DSP. Acinetobacter este una dintre cele mai periculoase bacterii specifice spitalelor. Atacă organismele cu imunitate scăzută, iar pacienţii infectaţi erau exact în această situaţie.
Angajat al spitalului: Apa în blocul operator este nefiltrată. Cadrele medicale înainte să opereze trebuie să se spele pe mâini cu apă sterilă. Nu avem alimentare cu apă, separată, pentru blocul operator, este la comun cu bucătăria, care este deasupra secţiei ATI. Apa refulează în bucătărie atunci când plouă şi ies materii fecale. Normal că sunt infecţii. Nu avem dezinfectant suficient. Nu am avut mănuşi, alcool sanitar până acum două săptămâni. Acum două saptămani. De când a venit DSP au început să facă achiziţii. Trebuie să avem dezinfectant pentru podele, pentru paturi. Dezinfectant rapid.
Managerul spitalului recunoaşte că există unele probleme.
Beatrice Mahler, manager Marius Nasta: Institutul Marius Nasta are probleme cu sistemul de canalizare. Este o prioritate pe lista de investiţii a Institutului de Pneumologie. În acest moment, pentru a funcţiona corect Institutul, apelăm la serviciile de vidanjare care au fost şi practic situaţia care se perpetuează în ultimii 10 ani în Institutul Marius Nasta.
În urmă cu o săptămână doi pacienţi au decedat. Erau infectaţi cu acinetobacter. Conducerea spitalului a anunţat Direcţia de Sănătate Publică, iar rezultatul controalelor a fost dezastruos: secţia ATI şi blocul operator au fost închise.
Colectivul de epidemiologi din cadrul DSPMB consideră necesară instituirea unor măsuri mai severe de combatere şi limitare a infecţiei cu Acinetobacter Baumani, în cadrul Institutului, arăta Ministerul Sănătăţii.
În secţia de terapie intensivă sunt 6 pacienţi internaţi în prezent. Va fi începută igienizarea în momentul în care toţi vor fi externaţi. Ei nu pot fi transferaţi la alte spitale pentru că există riscul să fie infectaţi şi alţi pacienţi. Vor fi transferaţi la alte spitale numai cei care au nevoie urgent de o operaţie.
Adrian Marinescu, medic primar boli infectioase: Bacteria ajunge în sânge. Are o poartă de intrare: respiratorie, poate face pneumonie în primă fază sau să aibă nişte leziuni pe piele şi să facă o infecţie cutanată. Poate să fie luată prin contact direct de la o persoană la alta, apropo de faptul că sunt mai mulţi internaţi într-un spital, sau de pe suprafeţe.
De cele mai multe ori pacienţii sau rudele pacienţilor află că au fost infectaţi cu bacterii după ce sunt externaţi sau după deces. Aşa s-a întâmplat şi în cazul unei familii care şi-a pierdut o rudă din cauza infecţiei de la Institutul Marius Nasta.
Rudă a unui pacient decedat: Am aflat că fratele meu este infectat cu o bacterie, după ce am aflat de la televizor că acolo este o infecţie. Atunci mi-am dat seama de ce mi-au spus când am luat cadavrul de la spital să nu-l ating. Acelaşi lucru l-au spus şi angajatilor de la firma mortuară. Nu ne-au explicat şi de ce.
Alexandru Rafila, preşedintele Societății de Microbiologie: Noi ne găsim într-o situaţie în care internăm pacienţi diverşi în spitale, unii dintre ei colonizaţi deja cu bacterii multirezistente. Dacă aceşti pacienţi sunt amestecaţi cu alţi pacienţi care au imunitatea scăzută, care urmează să aibă o intervenţie chirurgicală, există riscul ca aceste bacterii multirezistente să le provoace acestora o infecţie.
Bacteriile sunt greu de eliminat din spitale şi din cauza clădirilor foarte vechi. Institutul Marius Nasta a fost construit în urmă cu aproape 100 de ani. Pentru că arhitectura nu permite, în spitale nu există suficiente saloane în care pacienţii infectaţi să fie izolaţi pentru a nu-i îmbolnăvi şi pe ceilalţi.
Şerban Bubenek, managerul Institutului C. C. Iliescu: În clipa de față eu pot să izolez 3 bolnavi și asta cu prețul închiderii unor saloane, lucru care nu e în regulă. Suprafața destinată acestor pacienți este de trei ori mai mică decât suprafața recomandată în normele internaționale.
România raportează cele mai puţine infecţii nosocomiale din Europa. Este motivul pentru care pe hârtie avem cele mai curate spitale. Cei care trebuie să vegheze dacă sunt respectate standardele de curăţenie sunt inspectorii DSP. De multe ori controalele sunt anunţate, iar adevărul este ascuns.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
