Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, recunoaște că există controverse între instituția din care face parte și Ministerul Educației, pe care le pune pe seama unor „caractere puternice” și a unor profesioniști de ambele părți, care își susțin cu „încăpățânare” punctul de vedere. Ea spune însă că nu este un blocaj, ci mai degrabă un „rodaj”, care se poate rezolva prin comunicare. Nici măcar într-o căsnicie nu este totul lin și „nu merge doar cu lapte și miere”, a argumentat oficialul din Ministerul Sănătății.
Andreea Moldovan a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum e colaborarea Ministerului Sănătății cu Ministerul Educației. „Chiar dacă din exterior pare poate de multe ori cu divergențe, este o colaborare care merge de fapt pe direcția de a găsi o variantă corectă pentru copii. Suntem părinți, suntem medici, suntem dascăli, suntem multe roluri în aceeași persoană. Fiecare știe partea pe care o stăpânește cel mai bine și atunci este foarte important să comunicăm, să discutăm, pentru că noi ca parte medicală știm anumite aspecte, colegii de la Minister știu altele. Nu sunt întotdeauna soluțiile cele mai bune din prima. Ele trebuie discutate, revenim, ne gândim, pentru că dacă vedeți, în toată Europa și în toată lumea aceasta nu este o soluție care să se aplice la fel în toate țările, în toate școlile și liceele, ci fiecare țară și-a ales niște variante care să îi favorizeze copiii”, a arătat Andreea Moldovan.
Un rodaj ca de început de căsnicie
Ea a dat asigurări că cele două părți împărtășesc același punct de vedere, acela că școala și învățământul și educația sunt clar prioritare. „O țară fără educație este o țară care nu poate să meargă pe niște principii solide și atunci asta ne dorim cu toții”, a spus Andreea Moldovan.
„Cred că este un rodaj la care ne supunem cu toții, pentru că sunt caractere puternice și sunt profesioniști, și acolo, și la noi. Fiecare ne ținem partea lui, pentru că și eu, ca fire, pentru că sunt în această ecuație, sunt extrem de încăpățânată și dacă știu că un lucru este corect, merg departe cu el. În momentul în care, însă, mi se aduc niște argumente care îmi spun poate fi așa cum crezi tu sau poate fi și altfel, încep să mă regândesc și atunci reanalizez problema”, a declarat oficialul din Ministerul Sănătății.
„De fapt, hai să ne gândim foarte sincer, și într-o căsnicie sau în familie nu poți niciodată să spui că se merge doar cu lapte și miere și totul este lin, ci pur și simplu îți aduci argumente, discuți într-un mod absolut civilizat și elegant și până la urmă adopți acele măsuri care par și care trebuie să fie cele mai bune pentru scopul final”, a adăugat Andreea Moldovan.
Un e-mail care a ajuns mai târziu decât și-ar fi dorit destinatarul
Întrebată dacă a fost civilizat și elegant faptul că Ministerul Educației „a sărit din schemă” Ministerul Sănătății, căruia i-a reproșat că s-a mișcat prea lent cu răspunsul pentru anii terminali, și atunci s-a adresat direct CNSU, secretarul de stat a spus că Ministerul Sănătății a trimis, de fapt, un e-mail, dar „a ajuns mai târziu decât ar fi dorit” colegii de la Ministerul Educației și asta, pentru că discuțiile între specialiștii celor două ministere sunt intense și adesea contradictorii.
„A fost o lipsă de comunicare, pentru că de fapt noi am transmis pe mail un răspuns care a ajuns mai târziu decât ar fi dorit dânșii, dar și partea noastră merge nu atât de repede cum s-ar fi dorit, pentru că de fapt suntem comisii. Toate deciziile acestea pe care le luăm, ei sau noi, vin în urma unor consultări. De exemplu, pentru școli este o consultare între INSP, între colegii de la Ministerul Sănătății, între colegii de la Medicină școlară. Sunt păreri pro și contra. Sunt grupuri de WhatsApp sau grupuri de mail sau grupuri de Zoom pe care comunicăm și sunt foarte active, foarte vii, ceea ce înseamnă că nu este o soluție universal valabilă. Până se trage o concluzie între mai mulți oameni care discută trece un timp, pentru că este inevitabil, fiecare citim, ne interesăm, vedem, dorim să venim cu un răspuns corect și atunci clar este o perioadă de timp care trece”, a explicat Andreea Moldovan.
Cum se rezolvă controversa prezenței fizice a elevilor din anii terminali
Din cauza acestor discuții în contradictoriu, în trei zile, reglementările privind prezența fizică a elevilor la școală s-au schimbat de trei ori. Mai întâi, Ministerul Educației a obținut de la CNSU ca elevii din clasele terminale să poată veni fizic la școală și în scenariul roșu, dacă localitățile în care se află nu au intrat în carantină. Ulterior a fost dat un ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății în care se stipula că prezența fizică a acestora este permisă doar pentru jumătate din efectivul claselor. Cu alte cuvinte, se trecea la scenariul hibrid. Duminică seara, au apărut noi reglementări: pentru clasele a VIII-a să fie maximum 15 elevi prezenți în clasă, pentru clasele a XII-a - 17 elevi.
Întrebată la Digi24 de ce este această diferență, Andreea Moldovan a răspuns că vine de la numărul de elevi care frecventează în general aceste clase și de la posibilitatea de a se asigura distanțarea fizică de minimum un metru între elevi. „Aceste cifre vin de la Ministerul Educaţiei, noi am rugat să se menţină acel 50 la sută”, a spus Andreea Moldovan, lăsând să se înțeleagă că în continuare sunt fricțiuni între ministere pe această temă.
Întrebată ce se întâmplă cu o clasă care are mai mulți elevi care vor să vină la școală, medicul a afirmat că intenția autorităților a fost de a limita pragul maxim de prezență, dar „există niște jonglări” la care se poate apela dacă o clasă este mare și distanța între bănci există. Școlile aflate în situația în care mai mulți elevi vor să meargă fizic la cursuri pot cere derogare de la DSP, a precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.
Editor : Luana Pavaluca