Alexandru Rafila comentează cele mai răspândite mituri despre coronavirus și lansează o provocare
Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a comentat vineri seara la Digi24 pe marginea unor idei tot mai răspândite în rândul populației despre coronavirus, arătând cu argumentele specialistului cum pot fi combătute unele „mituri” de-a dreptul periculoase, care generează o atitudine responsabilă, în parte, pentru creșterea accelerată a numărului de îmbolnăviri din ultimele săptămâni.
În final, profesorul Rafila, a lansat o provocare către media, către politicieni și către întreaga societate. Dacă va fi acceptată, rezultatele se vor vedea în două-trei săptămâni, spune reprezentantul României la OMS.
Iată câteva dintre „miturile” comentate de profesorul Rafila:
1. Nu există COVID. Ați văzut sau știți pe cineva care a luat COVID-19?
Alexandru Rafila: Cunosc foarte, foarte multe persoane, cred că și dvs cunoașteți foarte multe persoane publice din România care au fost infectate. Din păcate, repetăm câteodată un scenariu pe care l-am mai întâlnit și în anul 2009, când a existat pandemia cu A(H1N1), așa-numita gripă porcină, când trigger-ul pentru oameni ca să se vaccineze a fost legat de evoluția tragică a bolii în cazul unei persoane cunoscute, o persoană publică.
Sunt foarte multe drame, am numeroși colegi care s-au infectat și care au trecut prin forme medii spre severe ale bolii și pentru care am fost foarte îngrijorat.
Faptul că virusul există pentru mine, ca microbiolog, este extrem de clar. Mai mult, noi, la Institutul „Matei Balș”, dar și la alte instituții, la Institutul Cantacuzino, dar și în zona privată au existat studii care au secvențiat integral genomul acestui virus să vadă dacă are „un specific” românesc, pentru că există întotdeauna această dorință de a da o notă de originalitate inclusiv bolilor infecțioase; este un virus, însă, care nu a suferit mutații majore și care se dovedește în continuare că se și transmite cu mare ușurință și că produce în continuare complicații și poate să ducă la deces.
2. Tinerii nu iau COVID-19 și oricum, dacă îl iau, e ca și când nu l-ar avea
Alexandru Rafila: Aici este o jumătate de mit, pentru că într-adevăr, tinerii, adulții tineri, copiii, în marea majoritate a cazurilor, fac forme ușoare ale bolii sau sunt asimptomatici, deci există o parte de adevăr. Asta nu înseamnă că nu se îmbolnăvesc și mai mult, nu înseamnă că ei nu transmit boala altor persoane, inclusiv unor persoane vârstnice apropiate, și probabil că aici avem în continuare de lucrat, în sensul că trebuie să înțeleagă toată lumea că trebuie să existe această solidaritate între generații, iar protejarea celor mai expuși, celor vulnerabili, cred că este de datoria tuturor, inclusiv a tinerilor care fac forme ușoare de boală. Deci, e bine ca și ei să se protejeze, pentru că în lipsa bolii, aceasta nu se poate transmite nici categoriilor vulnerabile.
3. Dacă lucrăm la sistemul imunitar, luăm vitamina C, D, nu avem cum să luăm virusul
Alexandru Rafila: Este ciudat să vii acum, în secolul XXI, cu argumente de acest gen. Imunitatea față de o boală infecțioasă este ceva specific. Ai un anumit microorganism, iar neutralizarea lui se realizează cu anticorpi care se potrivesc, au un matching perfect cu acel microorganism. Nici vitamina C, nici vitamina D n-au nimic în legătură, de fapt, cu producerea unui răspuns specific, ci fac parte, alături de alte suplimente alimentare, dintr-o nutriție corespunzătoare, care, sigur, este utilă pentru a avea o viață sănătoasă, pentru a avea un răspuns imun eficient, dar asta nu are legătură cu prevenirea transmiterii bolii sau cu modul de evoluție a bolii. Persoane care sunt chiar foarte bine hrănite sunt vulnerabile la boală.
Aportul suplimentar de vitamine nu este documentat că ar influența evoluția bolii.
4. Nu se moare de COVID-19! Persoanele raportate au, de fapt, comorbidități
Alexandru Rafila: Colegii mei din spitalele de boli infecțioase știu foarte bine cum evoluează această boală. Prima dată, a fost focalizată pe boala pulmonară, dar ulterior, leziunile la nivelul miocardului, leziunile renale, leziunile la nivelul sistemului nervos s-au dovedit că pot complica foarte mult boli cronice și se poate ajunge la deces. Aceste micro-embolii care apar și fac nefuncționale foarte multe organe în timpul infecției cu noul coronavirus sunt de foarte multe ori cauza decesului. Decesul poate să fie provocat direct de o insuficiență respiratorie datorată infecției cu noul coronavirus, dar toate acele leziuni care apar la nivelul celorlalte organe duc și la decesul pacienților care deja au o boală cronică cardiovasculară, renală sau la nivelul sistemului nervos.
Infecția cu noul coronavirus duce la complicarea și la o evoluție total nefavorabilă în cazul multor afecțiuni cronice și în mod clar din acest motiv OMS - care chiar dacă este oarecum blamată sau discutată în această perioadă, are un corp tehnic extraordinar și au făcut niște lucruri extrem de importante pentru ca situația la nivel global să nu evolueze mult mai rău decât evoluează în momentul de față - deci, recomandarea este de a raporta persoanele infectate cu noul coronavirus, dacă se produce decesul, ca fiind în legătură cu această infecție.
Această recomandare poate să facă și cifrele comparabile între țări. Dacă fiecare țară ar avea alt sistem de raportare, atunci nu putem să comparăm nici măcar gravitatea infecției.
5. Se dau bani rudelor pentru a semna și a fi de acord cu COVID-19 drept cauză a decesului
Alexandru Rafila: Aici să știți că m-ați prins, pentru că nu înțeleg care este scopul acestui demers. Când un certificat de deces este completat, nu are niciun fel de implicare familia. În ce fel ar putea să influențeze completarea unui certificat? Pentru că acest document se completează de către medic.
Este exclus ca acest lucru să se poată întâmpla. Repet: nu înțeleg care poate să fie finalitatea. Ca să pară că au murit mai multe persoane? Cred că mor suficiente, nu trebuie să ajungem la cifre și mai mari decât cele care se înregistrează acum. Dimpotrivă! Noi ne luptăm să avem cât mai puține decese.
Lipsa de logică și lipsa de bun-simț pentru astfel de afirmații cred că este evidentă pentru cine este de bună-credință.
6. Virusul este „vlăguit”
Alexandru Rafila: Eu aș întreba care este unitatea de măsură a vlăguirii sau a puterii virusului. Când faci o astfel de afirmație, înseamnă că ai măsurat capacitatea patogenă a unui virus - se numește virulență, apropo de chestiunea asta - și ai constatat printr-un studiu, printr-o cercetare, că lucrurile au evoluat în sensul reducerii transmiterii virusului, apariției de infecții mult mai ușoare și dispariției deceselor. Or, o astfel de afirmație, doar pe baza unei investigații de moment, nu cred că poate fi luată în considerare nici din punct de vedere medical, nici din punct de vedere general, pentru că nu se bazează pe nimic.
7. Până când nu văd excavatoare ridicând morții, nu cred!
Alexandru Rafila: Cred că aici sunt probleme de altă natură, care nu fac parte din specialitatea mea medicală și nu pot să le comentez, dar efortul tuturor cadrelor medicale este să evite decesul. Aceasta este provocarea supremă. Dacă personalul medical s-ar infecta în proporție de 50 la sută și n-ar mai fi capabili să acorde asistență medicală, atunci probabil că o astfel de „viziune” ar putea să se întâmple și probabil că persoana sau persoanele respective ar fi într-adevăr convinse de existența acestui virus.
Într-o societate care vrea să fie în zona de civilizație din Europa cred că o astfel de discuție nu poate să aibă loc.
Provocarea lui Alexandru Rafila
Cel mai întâlnit lucru - și aici probabil că avem foarte mult de intervenit și de modificat - sunt comportamentele individuale care nu țin cont de faptul că o persoană, care nu poartă de exemplu mască într-un spațiu închis poate transmite boala, spune Alexandru Rafila întrebat fiind care este experiența lui personală cu idei/comportamente aberante.
„Avem foarte mult de lucru să ne putem să ne convingem concetățenii sau pe unii dintre concetățeni de necesitatea protejării celor cu care vin în contact și să înțeleagă fiecare că există o responsabilitate socială, pentru că suntem ființe sociale. Avem un cod de legi, un cod etic, trăim într-o societate europeană și sănătatea publică, care înseamnă sănătatea comunității, trebuie să fie protejată de responsabilitatea individuală”, a arătat Alexandru Rafila.
„Cred că aici o să fie cheia problemei și eu tocmai lansam așa, un soi de competiție. Cred că am putea, dacă ne hotărâm cu toții - și zona media, dar neapărat și zona politică - să lansăm o provocare generală în societate, prin care în două-trei săptămâni să reușim să schimbăm acest trend rapid crescător într-unul descrescător. Dacă lumea generează o atitudine de respectare a acestor reguli în toate păturile societății, lucrurile pot să reintre pe un făgaș mai normal”, crede profesorul Rafila.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
