Adrian Streinu-Cercel: Ce vedem noi astăzi este rezultatul unui malpraxis cu natura. Carantina, ineficientă la milioane de oameni
O să mai treacă multă apă pe Dâmbovița și o să se mai dezghețe mulți ghețari până când omenirea o să învețe cum să se comporte cu natura, pentru că rezultatul pe care îl vedem astăzi este un rezultat de tip malpraxis cu natura, a declarat la Digi24 prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, vorbind despre noul virus care a apărut în China și provocările pe care le pune.
Sunt 2-3 miliarde de microorganisme pe Terra
„N-o să reușim să-l oprim noi cu mâinile sau prin vreo metodă, pentru că face parte din Pământ, din Terra. Pe această planetă există între 2 și 3 miliarde de microorganisme și dintre acestea, noi cunoaștem sub 0,5 la sută. Vă dați seama cât de greu este să identifici un asemenea microorganism. Acum, noi mergem țintit spre această familie de coronavirusuri, pentru că am avut experiența cu SARS și MERS și ne gândim că foarte probabil natura replică același mecanism. Dar toate aceste probleme complicate și interesante se întâmplă în zone unde nu se respectă deloc regulile de igienă și unde obiceiurile culinare sunt dintre cele mai variate”, a explicat Adrian Streinu-Cercel.
Coronavirusul seamănă foarte mult cu virusul gripal, dar sunt din familii complet diferite
Coronavirus este o familie foarte mare, e ditamai familionul și se găsește peste tot în lume, inclusiv în România. Și noi avem coronavirusurile noastre. Partea proastă este că acesta s-a recombinat, a căpătat noi valențe din punct de vedere al agresivității cu care acționează asupra corpului uman și respectiv a ceea ce poate să genereze din punct de vedere al insuficiențelor de organe.
În cazul coronavirusului, acesta dă un simptom care se cheamă pseudo-gripal, adică seamănă cu o gripă și partea proastă este că îi și urmărește pașii, din punct de vedere al mecanismelor pe care le induce, ca la virusul gripal. Dar asta nu înseamnă că e vreo legătură între cele două virusuri. Sunt virusuri complet separate, din familii total separate, și fiecare își are locul lui pe Pământ - a explicat profesorul Cercel.
În infecția cu coronavirus se tușește mult. Atenție la suprafețele de contact!
Coronavirusul se transmite în general prin aer și generează un sindrom respirator, cu tuse, care este o tuse iritativă, se tușește mult în această infecție cu coronavirusuri și ca atare, dacă punem mâna la gură și apoi punem mâna pe masă, dacă eu am coronavirus, persoana care va veni după mine, stând cu mâna pe masă nu face altceva decât să se contamineze pe mână, după care își duce mâna la gură sau la nas și se infectează.
Ca atare, contactul direct și contactul cu suprafețele este un la fel de bun mijloc de transmitere ca și calea respiratorie. Deci nu trebuie să ne limităm în această poveste strict la calea respiratorie, ci și la contaminarea suprafețelor de contact.
Cum se face saltul între specii
Noi, oamenii, avem un anume determinism. Ni s-a spus: mănânci carne de porc, mănânci carne de vacă, mănânci curcan și ce-om mai mânca. În momentul în care accesăm alte specii, care au un alt pattern din punct de vedere al structurii, se realizează ceea ce se cheamă facilitarea saltului între specii.
Aceste coronavirusuri nu sunt specifice omului, ele sunt specifice animalelor, celelalte categorii de vietăți de pe Terra. În momentul în care noi nu folosim focul ca să procesăm alimentele nu facem altceva decât să lăsăm libertate acestor microorganisme să facă saltul între specii.
La primele 2-3 persoane, nu se întâmplă nimic, pentru că aceste microorganisme nu au și proprietățile câștigate, ca să genereze îmbolnăvirile. Îi contaminează, eventual dau o mică infecție care dispare așa cum a apărut: într-o zi, două, trei se duce. Dar pe măsură ce oamenii vin în contact în mod repetat cu aceste microorganisme, ele încep să capete proprietăți speciale. Și se știe încă din primii ani ai secolului trecut, când s-au descris virusurile, că pe măsură ce un virus trece de la o persoană la alta își crește virulența și agresivitatea.
Nu friptura contaminează, ci manipularea animalelor vii
Chinezii s-au contaminat prin manipularea șerpilor vii, nu a fripturii din carne de șarpe. Nu pentru că au mâncat carnea aceea, ci pentru că au manipulat șarpele viu. El are secreții, iar în secrețiile respective se găsește virusul și nu s-au spălat pe mâini, l-au luat, s-au contaminat.
În momentul în care pui o carne - indiferent cum se cheamă carnea respectivă - la cuptor și o prăjești, virusul moare, chiar și acesta, la 65 de grade el moare, este inactivat.
Deci, manipularea produselor de carne crudă - indiferent că vorbim de liliac, că acolo se vând și lilieci în piețe, șerpi, tot felul de gângănii, toate chestiile astea pot fi contaminate, pentru că au secreții pe ele. Secreția este cea care conține virusul, nu carnea în structura ei.
Virusul din China nu mai suferă mutații acum
Virusul din China nu mai suferă mutații acum. El a suferit mutații când a avut de-a face cu legătura între liliac și respectiva persoană cu șarpele, acela a fost momentul în care un coronavirus de la șarpe a generat o mutație cu un coronavirus de la liliac și recombinantul este ceea ce vedem astăzi: 2019-nCoV (2019-Novel CoronaVirus), a explicat Adrian Streinu-Cercel.
Virusurile și dezghețarea ghețarilor
O să mai treacă multă apă pe Dâmbovița și o să se mai dezghețe mulți ghețari până când omenirea o să învețe cum să se comporte cu natura, pentru că rezultatul pe care îl vedem astăzi este un rezultat de tip malpraxis cu natura.
Când se dezgheață ghețarii, nu neapărat că ne trezim cu virusuri pe care nu le mai știm, dar crește nivelul apelor și crescând nivelul apelor, apa respectivă se duce în fose și iese la suprafață tot ce am lăsat noi acolo până acum, adică toate dejecțiile se ridică la suprafață.
Din cele 2-3 miliarde de microorganisme de care vorbeam, în ghețari se găsesc cu duiumul. Noi știm foarte puțin din ceea ce avem pe Terra, dar trebuie să facem față unor situații pe care le cunoaștem și pe care le putem identifica. Restul ține de natura per se, care își face jocul ei.
Și practic, noi acum suntem în situația în care avem o hartă, avem un număr de cazuri definite clinic și prin laborator, avem un număr de decese înregistrate și trebuie să luăm niște decizii și să ne imaginăm scenarii, dintre cele mai variate, despre cam ce s-ar putea întâmpla, unde s-ar putea să fie fisurile cele mai importante la noi, în așa fel încât să putem proteja populația. Și asta devine o problemă de sănătate publică.
Trebuie să fim foarte atenți ce se întâmplă cu aceste circulații de virusuri, care pot deveni rapid agresive.
După câte zile apare boala?
La gripă, avem o incubație care este cuprinsă între trei ore și trei zile, maximum o săptămână. Dacă în 10 zile nu mai apare un caz secundar de infectare (de la persoana contaminată la alta din anturajul ei), înseamnă că virusul respectiv a ieșit din circulație.
La coronavirusul din China s-a estimat că perioada de incubație este de 14 zile.
Când apare un nou tip de microorganism, el circulă pe Terra cam doi ani de zile, acesta este intervalul mediu până când lucrurile își reintră în calmul lor și natura își face datoria. Așa a fost și cu SARS, și cu fostul virus pandemic care acum e virusul gripal sezonier, e un virus care e în circulație și e un virus care a plecat în 2008-2009.
În ceea ce privește virusul 2019-nCoV, noi în România obținem un răgaz și pentru că nu avem zboruri directe cu China. România are un plan foarte bine structurat încă din 2009 cu ce este de făcut în cazul virsurilor cu transmitere aerogenă, susține profesorul Cercel.
Există o perioadă de stand-by când toată lumea stă și monitorizează ce se întâmplă peste tot și aici media este de ajutor, pentru că este mai rapidă decât sistemele de comunicare din domeniul sănătății. „În sistemele noastre de comunicare, fiecare stă și cugetă să nu spună vreo prostie, să nu alerteze în mod gratuit toate sistemele, pentru că sunt infernale costurile”, a explicat Adrian-Streinu Cercel.
Majoritatea infecțiilor date de coronavirus sunt boli ușoare și medii, adică tușești puțin, ai temperatură 38 spre 39 două-trei zile și cu asta basta. Un număr de persoane, care pot fi undeva între 1 și 10 la sută, dezvoltă forme severe. Acele forme severe sunt cele care atrag atenția, celelalte 80 la sută din cazuri care fac forme duse pe picioare, ca la orice infecție virală, trec total neobservate. Noi nu avem o imagine cât de cât completă a fenomenului din China în momentul de față. E bine că autoritatea chineză a declanșat alerta și a anunțat OMS, n-a mai fost ținut la secret un astfel de fenomen, spune managerul Institutului „Matei Balș”.
Ne protejează masca sau contaminăm cu ea involuntar?
Masca de protecție ajută cu o singură condiție: să fie folosită o singură dată și după aceea să fie aruncată la un loc de unde să fie colectată și distrusă. O mască cu care te-ai dus acasă și ai pus-o pe masă, în bucătărie sau sufragerie, nu face altceva decât să-i contamineze pe ceilalți din jurul tău. Trebuie să fim atenți la lucrurile simple. Spunem ok, folosiți mască! OK și pe urmă tu ce faci cu ea? Unde o arunci? O arunci pe stradă, eventual la un coș de gunoi? Nu! Ele trebuie colectate în mod organizat, atrage atenția profesorul Cercel.
Muzicienii care au fost în China nu sunt în pericol
Cei 50 de muzicieni din România care au fost în China n-au nicio problemă, dar sigur, pot să facă alte boli pe teritoriul României, dar n-au treabă cu coronavirusul modificat din China, spune profesorul Cercel. Ei au fost în China înainte să apară primul caz, apoi au mai făcut turnee, dar n-au mai avut treabă cu zona respectivă.
Există riscul ca nespecialiștii să dea vina pe virusul de acolo și să dea un diagnostic fals și să nu trateze pacientul cum trebuie, deci trebuie să fim atenți dacă nu este vorba cumva de gripa autohtonă, că avem sezon de gripă, spune profesorul Cercel.
În zilele noastre, nu se mai poate face carantină!
La 600 de persoane contaminate, 18 decese (în momentul purtării discuției, 23 ianuarie - n.r.), pentru un teritoriu precum China - asta arată deocamdată o virulență mică a virusului, arată Adrian Streinu-Cercel. Lucrurile deocamdată par să nu fie scăpate de sub control, dar nu se poate face carantinare în termeni eficienți, este de părere specialistul.
Carantină înseamnă nothing in, nothing out, adică nu intră nimic, nu iese nimic. Legislația carantinei nu mai există în momentul de față. Există sisteme de reținere a circulației persoanelor, dar nu de carantinare propriu-zisă. Carantină înseamnă îl iei, îl pui într-un spital și nu-l scoți de acolo până nu se vindecă sau nu i se întâmplă ceva. Așa ceva nu se mai poate face pe Terra în momentul de față. S-a făcut în istorie, dar în momentul de față nu.
Care e soluția? Cât de sigure sunt camerele termice?
Dar asta înseamnă că trebuie să faci o serie de filtre prin care să-ți monitorizezi circulația populației. Și unul din mijloace este această cameră termică, care să detecteze temperatura în timp util. Dar, în momentul în care te duci cu o astfel de cameră și o pui pe fruntea persoanei respective, ai contaminat aparatul. Te-ai dus la vecinul din spate, i-ai mai pus și aceluia pe frunte, l-ai contaminat. Deci, nici aceste lucruri, dacă nu sunt făcute cu cap și sunt făcute doar ca să dea bine, nu-i OK. Ce face omul după aceea? Se scarpină, dă cu mâna pe frunte, se strânge de nas etc.
Metoda cu camere de la distanță e mai bună, dar e mai costisitoare. Dar și asta: dacă ai 14 zile în care acest virus poate să declanșeze boala și el a luat alaltăieri, deci are 48 de ore de incubație, el nu va avea niciun fel de simptom și trece pe lângă filtrul meu.
Nu înseamnă să ignorăm aceste filtre. Ele sunt bune pentru că îți dau cazurile severe, cu potențial sever și de acolo poți să faci trierea de caz, să te duci din aproape în aproape împreună cu echipa de epidemiologi și să vezi cum poți să identifici surse secundare, în așa fel încât pe urmă, ușor-ușor, să restricționezi, a explicat profesorul Cercel.
„Eu mi-aduc aminte ce-am trăit cu toții pe vremea pandemiei. Am zis oamenilor să stea acasă și a doua zi una dintre persoane era în trenul spre Piatra Neamț, persoană venită dintr-un context epidemiologic. Asta înseamnă că populația trebuie să concure la aceste mijloace de prevenire a transmiterii unor astfel de microorganisme cu risc patogen înalt”, a conchis Adrian Streinu-Cercel.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
