Ruta balcanică se schimbă. Tot mai mulți imigranți sunt prinși încercând să treacă granița în România, dar destinația lor finală e alta
În România au început să intre din nou în ultima vreme un număr tot mai mare de imigranți. Comunicatele Poliției de Frontieră anunță zilnic operațiuni de depistare a unor persoane care vor să treacă ilegal granița. Sunt zile în care sunt descoperite zeci de astfel de persoane. În România au fost cu 200% mai mulți imigranți față de 2019, adică peste 6.000 de persoane. Recent, primarul Timișoarei a venit la București ca să-i ceară sprijinul ministrului de interne, Lucian Bode. Totul se întâmplă de când ruta balcanică tradițională folosită de imigranți, prin Bosnia și Croația, a devenit tot mai dificilă.
Prezența migranților în țara noastră și în Europa nu ar trebui să ne îngrijoreze, arată un studiu care a adunat date din ultimii 10 ani, cu atât mai mult cu cât refugiații văd țara noastră doar ca o rută de tranzit. Imigranții nu își doresc să rămână în România, ci își doresc să ajungă în țările vestice care le oferă condiții mai bune. Așa se face că aproape în fiecare zi sunt prinși la granița de vest, cu Ungaria, solicitanți de azil care încearcă să forțeze ilegal granița.
De ce se tem românii de refugiați? Mituri demontate
Odată cu criza din Siria, urmare a războiului civil din 2012, mii de refugiați au început să vină în număr mare către Europa. Încă de atunci, au existat temeri că locurile de muncă vor fi în pericol. Acum vedem că nu e așa, după cum arată studiul coordonat în România de Academia de Studii Economice.
Refugiații constituie, de fapt, o resursă pentru forța de muncă. Analiza arată că 51% dintre tinerii imigranți lucrează în aceeași proporție cu nativii din țările în care au ajuns, așadar nu a fost stabilită o legătură între rata șomajului în rândul tinerilor și numărul solicitanților de azil. România este chiar și mai puțin afectată, atât timp cât refugiații văd țara noastră doar ca o rută de tranzit.
„Aceste îngrijorari NU sunt justificate din mai multe motive: prin dimensiunea lor, în cele mai multe țări, imigranții NU au cum să afecteze locurile de muncă ale nativilor, ele sunt proporții destul de mici, targetează locurile de muncă disponibile și pe care nativii nu le ocupă din diferite motive”, spune prof. dr. Monica Roman.
Nici sistemul de educație nu este influențat de prezența refugiaților.
„Sistemele de educație nu sunt afectate, ei fiind instruiți, în foarte multe cazuri, într-un sistem de integrare care nu pune presiune pe sistemul de educație publică”, arată Monica Roman, profesor dr. la ASE.
Cu toate acestea, studiul relevă că 17% dintre europeni nu vor ca refugiații să se stabilească în țara lor.
Povestea Fatimei, o siriancă venită în 2014 în România
Cercetătorii au strâns date din nouă țări europene: 40% dintre migranți sunt expuși riscului de sărăcie, iar femeile sunt cele mai vulnerabile.
Fatima, o siriancă venită în România în 2014, este deja la al treila loc de muncă. Echipa Digi24 s-a întâlnit din nou cu femeia pe care a filmat-o în 2018, când lucra la o firmă din Capitală.
„Salariul mic nu ajunge pentru chirie, pentru întreținere, mâncare, nu mă descurc. Mie îmi place să muncesc, să mănânc și să trăiesc din salariul meu, să trăiesc din salariile mele, nu vreau să stau la stat, să țin mâna întinsă, până să te ajute oamenii”, spune Fatima.
Ea recunoaște că rudele sale îi cer să meargă în Germania: „Acolo plătesc ajutor, ai salariu bun, chirie, asigurare. Sora, mama, zic: hai, vino acolo, în Germania, că e mai bine! România este o țară foarte frumoasă, mie îmi place, oamenii sunt calzi și au respect”, mărturisește sirianca.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
