Proiect. Ajutor de chirie pentru refugiaţi
Statul român vrea să fie mai bun cu refugiaţii. Ministerul de Interne lucrează la un proiect de lege prin care aceştia să primească bani pe perioade mai lungi şi inclusiv ajutor de chirie.
Totul după ce anul trecut au ajuns atât de mulţi migranţi în România încât locurile de cazare sunt arhipline. Nu se umblă însă la cuantumul pe care refugiaţii îl primesc acum lunar în valoare de 540 de lei. În proiect se arată că refugiaţii şi-ar putea pierde aceste drepturi dacă nu participă la programele de integrare puse la dispoziţie de statul român.
Centrele de azil din toată ţara sunt arhipline, după ce anul trecut în România a ajuns un număr record de refugiaţi. Pentru a face loc, statul român s-a gândit să îi ajute pe aceştia cu chiria pe o perioadă mai lungă. Adică să le plătească 50% din chirie lunar pe o perioadă de un an, nu pe şase luni cât este în prezent.
Ministerul de Interne vrea inclusiv să dubleze perioada pentru care refugiaţii primesc ajutor bănesc. De la 6 luni, la un an. Migranţii primesc 540 de lei lunar odată ce au obţinut statutul de refugiat.
Fatima – refugiată: „Aici, e salariul de refugiat numai 540 de lei. Nu ajunge, eu am doi copii. Si nu ne descurcam deloc, uneori nu ajunge nici pentru pâine”.
Fatima a venit în România în urmă cu aproximativ trei ani, după ce Alep, oraşul ei natal a fost distrus din cauza războiului. Îşi aminteşte cu greu de perioada în care a stat în azil şi se descurca cum putea din cei 540 de lei pe lună. După ce a obţinut actul de refugiat, statul a obligat-o să plătească o sumă modică chirie pentru camera de la azil.
Fatima – refugiată: „Am zis dacă nu am bani cum să plătesc, au spus că aşa este legea la noi.
Noi am venit din război, nu avem nimic, nici casă nici ţară. De unde?”
Refugiata a avut noroc cu programul de integrare oferit de Inspectoratul General pentru Imigrari, unde a învăţat limba română şi este printre puţinii refugiati care şi-a găsit un loc de muncă: se ocupă de afişe la o firmă din Capitală.
Fatima: „Aici acum este familia mea”.
Roiciu Anişoara, colegă cu Fatima: „Faptul că ştie şi limba română asta ne-a ajutat că alfel nu aveam cum să ne înţelegem.
E o persoană bună, pune mâna şi face treabă”.
ONG-urile care lupta pentru drepturile refuigatilor spun că este nevoie de mai mult pentru integrarea lor. Cer Guvernului să regândească procedurile care fac acum aproape imposibilă înscrierea copiilor refugiaţilor la şcoală.
Rodica Novac - preşedintele Asociaţiei pentru Dialog şi Migraţie Conect: „Nu este rezonabil să ceri ca un copil care este în România poate de mai puţin de un an de zile să dea teste la toate materiile ca să se poate înscrie la şcoală. În contextul în care el nu are cunoştinţe de istoria României, geografia României”.
România este printre ţările care acordă cel mai mic ajutor bănesc pentru refugiaţi din Europa. În Germania, ţara favorită a refugiaţilor care fug din calea Războiului, ei primesc în jur de 400 de euro pe o perioadă de doi-trei ani, plus chirie şi întreţinere gratuite.
Ce sume primesc refugiaţii în alte ţări
Germania 300 - 400 de euro - cazare şi cheltuieli.
Olanda 1400-1600 de euro
Suedia 900-1000 de euro
Norvegia 1300 - 1600 euro
Danemarca 1600 de euro.
Anul trecut, în România, 5000 de persoane au cerut azil, din care au fost acceptate mai puţin de jumătate. Cele mai multe provin din Siria, Irak şi Afganistan.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
