Un raport al Băncii Mondiale arată că românii care trăiesc la sat și se întrețin muncind cu ziua sunt invizibili pentru autorități. Ei sunt angajații care nu au fost prinși în nicio formă de ajutor. Analiza mai arată că pandemia a prins țara noastră cu un risc de sărăcie de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
La cei 62 de ani ai săi, un bărbat dintr-o comună gorjeană încearcă să își găsească un loc de muncă, dar nu îl angajează nimeni din cauza vârstei. Așa că muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă.
"Ce să facem, nu avem încotro! Să furăm nu se poate, trebuie să ne câștigăm banii într-un fel. Bani puțini, cât să îți dea omul? 50-60 de lei. Ceea ce muncesc astăzi, mănânc azi și mâine, asta e", spune el.
În aceeași situație se află și consăteanul său. Își câștigă banii ajutându-i pe vecini la muncile agricole și cele din gospodărie: "Foarte greu! Azi găsești de muncă, două-trei zile nu găsești. Ai de pâine, n-ai de pâine. Stai și le împarți așa pe zile, că nu știi dacă a doua zi ai de muncă. La toți patronii la care mergi și încerci să te angajezi caută copii tineri pe care să îi învețe, să îi educe după ei".
Muncitorii "cu ziua", fără acte, nu sunt incluși în nicio formă de sprijin guvernamental de la izbucnirea pandemiei, arată un raport al Băncii Mondiale. Sunt românii care trăiesc la sat și care nu se califică pentru nicio măsură adoptată de autorități.
Potrivit unui sondaj realizat de instituția financiară, doar 14% dintre locuitorii din mediul rural din România au primit sprijin legat de Covid-19.
Localnic: A fost perioada atunci cu pandemia când nu puteam să ieșim din casă, erau restricțiile care erau.
Reporter: Ce ați făcut, cum ați trăit?
Localnic: M-a ajutat frate-meu, m-a ajutat vară-mea, vecinii. Neavând niciun venit, vă dați seama că a fost foarte greu.
Gelu Duminică, sociolog: "Pentru parte din societatea românească, nu mică deloc, mesajul stai acasă poate echivala cu pericolul de înfometare. În 2019 România a avut cam 5 milioane de persoane care trăiau în depravare materială severă. Foarte probabil că un milion - un milion și jumătate de cetățeni români să trăiască în momentul de față în ceea ce se numește economie de subzistență".
Ieșirea din sărăcie nu depinde doar de voința celui nevoiaș, care din cauza vârstei sau a lipsei de educație nu mai poate fi integrat pe piața muncii.
Un sistem social bazat pe activarea pe piața forței de muncă, nu pe dependență, cum este în România, ar ajuta categoriile defavorizate să evolueze, sunt de părere sociologii.
Gelu Duminică, sociolog: "Există o corelare directă între venit, educație, dezvoltare, acces pe piața muncii și așa mai departe".
Potrivit Ministerului Muncii, doar zilierii și lucrătorii sezonieri angajați cu ACTE primesc ajutor până în decembrie, dar nu mai mult de 3 luni. Statul plătește 35% din remunerația cuvenită pe o zi de muncă.
Editor : Georgiana Marina