Revoluția din 1989, pentru elevi: “Reconstituirea evenimentelor poate duce, în activitățile de la clasă, la discuții contradictorii”

Istoria e scrisă de învingători, spunea Winston Churchill. În cazul nostru, învingătorii par să fie și PNL, și PSD, foști adversari politici în anii ’90, dar care, azi, la 33 de ani de la Revoluție, reușesc să guverneze împreună România. Mai mult, ei au reușit să impună în școli o nouă materie opțională pentru elevii de clasa a XII-a. Se numește Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România. În Monitorul Oficial a apărut zilele trecute programa școlară a noii discipline valabile începând cu anul școlar 2024-2025. 

Manualul a fost impus prin voința celor de la PNL, întâi în Parlament, apoi în Guvern, prin Ordin de ministru. Iar asta nu se putea fără sprijinul celor de la PSD. Istoria Revoluției încă nu a apărut public în rețeaua de manuale aprobate și publicate de Ministerul Educației, însă Ordinul ministrului Educației publicat zilele trecute în Monitorul Oficial face ample referiri la ceea ce liceenii vor putea studia referitor la evenimentele din 1989. 

“Reconstituirea evenimentelor din 1989 poate duce, în activitățile de la clasă, la discuții contradictorii și susținerea unor puncte de vedere divergente, dar este necesar ca acestea să fie abordate deoarece reprezintă o parte importantă a istoriei recente care ajută la înțelegerea prezentului” - se spune în programa apărută în Monitorul Oficial. 

Mai mult, “programa școlară propusă este cu atât mai necesară cu cât nu există o analiză fundamentală, promovată la nivelul statului român, iar dovezile deținute și care pot fi accesate la momentul scrierii programei sunt contradictorii și subiective”.

De asemenea, susține ministrul liberal în Ordinul său, “doar o parte a documentelor de arhivă privind evenimentele din 1989 au devenit publice”, neștiindu-se precis dacă cum pot fi categorisite evenimentele din decembrie 1989. “Există încă o serie de autori care aduc în discuție caracterul mișcării populare din decembrie 1989, etichetele puse alternând între revoluție, revoltă sau lovitură de stat”, notează ministrul Ligia Deca. 

Programa viitoarei discipline școlare insistă pe evenimentele premergătoare zilei de 22 decembrie 1989 respectiv primele mișcări de protest care apar, încă din luna noiembrie 1989, în principalele centre universitare, dar mai ales la Timișoara.

“Abordarea cronologică a Revoluției române continuă cu această temă, în cadrul căreia se poate discuta despre evenimentele din zilele de 16, 17, 18, respectiv 19 decembrie 1989. Demersul didactic poate debuta cu prezentarea momentelor-cheie precum ieșirea treptată în stradă a populației Timișoarei, înăsprirea represiunii, primele scandări împotriva regimului până la deschiderea focului împotriva manifestanților. De asemenea, se va avea în vedere sublinierea caracterului sistematic al represiunii, deschiderea focului împotriva manifestanților ca o acțiune concertată și coordonată. Sunt înregistrate primele victime, răniți și morți prin împușcare. Cadavrele au fost adunate, transportate în secret la București și arse la Crematoriul „Cenușa”. Episodul este relevant pentru modul în care regimul comunist intenționa să înăbușe revoluția”, se spune în documentul semnat de ministru Ligia Deca.

Sunt studiate mișcările de protest din România comunistă ale dizidenților și opozanților regimului Ceaușescu, dar se insistă pe evenimentele de la Timișoara. “Se va urmări cu predilecție specificul mișcărilor de la Timișoara din 15 și 23 noiembrie, respectiv de la Iași — 14 decembrie, pentru care se recomandă ca demersul didactic să prezinte: planificarea acțiunii, autenticitatea, reprimarea mișcării, represalii asupra liderilor, violența represiunii (anchete dure ale Securității, tortură fizică și psihică, umilințe, intimidări, amenințări)”. 

Momentul 22 decembrie 1989, asociat cu căderea regimului comunist, apare abia pe la jumătatea Manualului. Programa școlară descrie astfel evenimentele: “În acest context, se pot discuta cu elevii principalele momente ale zilei de 22 decembrie, respectiv contextul fugii cuplului dictatorial, marcat de situația politică din dimineața zilei de 22 decembrie din țară; deplasarea coloanelor masive de muncitori de pe platformele industriale către centrul capitalei, manifestând împotriva regimului; moartea generalului Vasile Milea. Se vor descrie evenimentele care au urmat după părăsirea centrului de putere de către dictator. Se pune accentul pe faptul că fuga soților Ceaușescu s-a datorat manifestației masive din Piața Palatului aflată în fața sediului Comitetului Central și a faptului că revoluționarii au pătruns în această clădire, pe începutul procesului de organizare revoluționară”.

“Se va pune accent pe drumul sinuos către o democrație autentică”

Sunt studiate apoi procesul și execuția soților Ceaușescu, apariția primelor partide politice, confruntările și violența din primele luni ale anului 1990. Un capitol important este studierea Proclamației de la Timișoara, dar și a fenomenului Piața Universității.

“Efectele Mineriadelor în societatea românească (1990—1991) reprezintă un conținut ce permite exersarea competenței 3.3 și are în vedere modul în care instituțiile statului au intervenit pentru evacuarea manifestanților din Piața Universității, izbucnirea conflictelor de stradă, manifestația muncitorilor de la Întreprinderea Mașini Grele București. De asemenea, vor fi reliefate: acțiunea violentă a minerilor veniți din Valea Jiului și mesajele transmise de către președintele în funcție la acel moment; transformările politice din anul 1991 și mineriada din septembrie, când minerii au luat cu asalt sediul Guvernului și au forțat demisia acestuia; formarea structurilor asociative incipiente specifice societății civile, precum Grupul pentru Dialog Social (prima, chiar în 1989), Alianța Civică, Asociația Pro Democrația etc. Se va pune accent pe drumul sinuos către o democrație autentică” - se mai precizează în Programă.