Scandalul rasist din Ditrău a provocat îngrijorare în Sri Lanka, atât în rândul familiilor celor doi brutari, cât și în cazul reprezentanților firmei locale de forță de muncă, care au contactat firma parteneră din România specializată în recrutarea de muncitori din Asia, pentru a se interesa dacă cei doi singalezi sunt în pericol.
„Au vrut să știe dacă sunt în siguranță muncitorii. Dacă se întâmplă ceva cu ei, noi trebuie să dăm explicații, să spunem ce demersuri am făcut ca să îi protejăm. Într-un astfel de caz (dacă se agrava situația, muncitorii erau bătuți etc.), am fi putut să ne pierdem acreditarea. Partenerii noștri din Sri Lanka puteau fi și ei penalizați”, a declarat, pentru Digi24.ro, Corina Constantin, directoarea firmei Multi Professional Solutions, specializată în recrutarea, pe plan local, a forței de muncă din Asia.
Cei din Sri Lanka au aflat de la televizor de scandalul din Ditrău.
„Au aflat de la știri, au văzut la un canal de știri în limba engleză - Europa Liberă - că s-a organizat o adunare sâmbătă (la Ditrău) și că se discută situația celor doi muncitori. Ne-au întrebat dacă sunt în siguranță - îngrijorarea era legată strict de siguranță - pentru că, la rândul lor, erau întrebați de familiile acestora”, a spus Corina Constantin care a precizat că nu a apucat să-i informeze pe partenerii din Sri Lanka deoarece „nu știam ce poziție să luăm până la întâlnirea de sâmbătă a comunității, nu știam dacă vor rămâne (muncitorii), sau dacă se va face o relocare”.
Cât poate câștiga pe lună, în România, un brutar necalificat, cu tot cu sporuri și ture de noapte
„Pentru că munca într-o fabrică de pâine presupune și ture de noapte și ore suplimentare, ei iau undeva în jur de 2.100 de lei, la final de lună. Cu toate aceste sporuri”, a estimat Corina Constantin, care a precizat că în Sri Lanka salariul e „în jur de 70 de dolari pe lună”.
Patronii brutăriei din Ditrău au precizat, la rândul lor, pentru Digi24.ro, că angajații lor „sunt plătiți foarte bine”.
Reprezentantul firmei de recrutare a precizat că, deși nu crede că există diferențe salariale, muncitorii asiatici au cazarea plătită.
„Ei au pachete diferite, colegii români nu au partea de cazare”, a spus Corina Constantin.
De asemenea, muncitorii străini din Asia beneficiază, la finalul contractului, de zbor retur către țara de destinație plătit de compania recrutoare.
Compania română specializată în recrutarea de muncitori din Asia precizează că este pentru prima oară când se confruntă cu un asemenea caz.
„De-a lungul timpului, în cei 13 ani de când importăm forță de muncă din Asia, am întâmpinat diferite probleme și situații, inclusiv reticența autorităților locale în zone în care plasăm primele grupuri de muncitori străini, dar în nicio comunitate nu am intalnit reactii extremiste si lipsite de raționament”, se arată într-o postare publicată pe Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În același timp, Corina Constantin a precizat că, până acum, compania sa nu a mai încercat să plaseze în regiunea Harghita-Covasna forță de muncă din Asia în zona Harghita. „În zona asta e primul proiect”, a spus ea, care a adăugat că firma sa a adus, în toți acești ani, „în jur de 10.000 de muncitori, din care circa de 100 sunt din Sri Lanka, iar cei mai mulți sunt din Nepal și India”.
Cum ajung muncitorii asiatici să lucreze în România
Recrutarea, prin firme specializate, de muncitori din țări non-UE apare în rapoarte și documente oficiale sub numele de „migrație controlată a forței muncii”.
Conform datelor, din 2016, ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în România locuiesc în jur de 100.000 de imigranți, din care circa 60.000 sunt cetățeni non-UE. „Cei care au optat pentru un loc de muncă în România reprezintă sub 15% din numărul imigranților din țările terțe UE”, se arată într-un raport despre migrația legală și piața muncii din România.
Străinii din țările non-UE (cum sunt brutarii din Sri Lanka, muncitorii din Nepal, India sau bonele din Filipine, Indonezia etc.) care vor să vină să muncească în România trebuie, în primul rând, să îndeplinească niște criterii foarte stricte, pentru a se „califica” pe piața locală a muncii. Cel mai important: să nu aibă cazier. La asta se adaugă completarea unui dosar destul de stufos care trebuie să conțină, printre altele, diplome de studii sau de calificare.
„Diplomele trebuie să fie eliberate de centre acreditate”, precizează Corina Constantin. „Agenția parteneră (din Sri Lanka, de exemplu) depune documentația, pe care noi o depunem la Ministerul de Interne, unde se dă avizul”.
Statul român își dă apoi acordul ca respectivul muncitor străin să lucreze pentru un anumit angajator. Respectivul angajator, la rândul său, trebuie să îndeplinească și el niște criterii (să nu muncească la negru, să nu aibă datorii).
„Dosarul merge apoi la Ministerul de Externe”. Respectivii cetățeni străini sunt verificați „dacă au avut perioade de ședere ilegală în spațiul UE, dacă au cazier juridic în UE, abia apoi se dă viza de muncă”,a spus Constantin.
