Pentru al doilea an la rând, românii serbează Ziua Națională în plină pandemie. Divizați în opinii, afectați de multiplele crize care domină actualitatea și cu un guvern abia instalat la Palatul Victoria, mulți dintre conaționali se simt descumpăniți și și-au pierdut toate speranțele. Digi24.ro a stat de vorbă cu antropologul Radu Umbreș, care spune că 1 decembrie 2021 ne găsește dezbinați, într-un stat care nu este capabil să ofere măcar servicii publice vitale cetățenilor săi.
Digi24.ro: Ce mai simbolizează 1 Decembrie pentru românii afectați de crizele care domină actualitatea la București și în restul orașelor și localităților din România?
Pentru cei mai multi români, probabil că nu simbolizează mai mult decât câteva zile libere plus un nou moment pentru a ignora sau înjura politicienii care se vor asocia cu vreun triumfalism al sărbătorii naționale. Ziua națională ar trebui să fie un moment de reflecție asupra trecutului prin prisma prezentului, însă nici unul, nici celălalt nu ne oferă motive prea ridicate de mândrie. Mai mult, 1 Decembrie este o ocazie de a te simți parte a unei națiuni unite și puternice, iar realitatea ne găsește dezbinați și incapabili de a oferi măcar servicii publice vitale concetățenilor noștri.
Digi24.ro: Într-o lume în care extremele ies din nou la suprafață, ce înseamnă să mai fii patriot ori naționalist?
„Patriotismul” și „Naționalismul” sunt concepte înrudite, care se referă la un sentiment de apartenență la o țară și un set de virtuți civice. Patriotismul este asociat mai curând cu iubirea de patrie și dorința de a o apăra, în timp ce naționalismul duce mai repede spre o înclinație mai beligerentă, de a crește puterea propriei țări în detrimentul altora. Naționalismul deseori are o conotație etnică sau religioasă, definită mai ales în contrast cu alte națiuni potențial inamice, în timp ce patriotismul este văzut mai repede ca o virtute cetățenească indiferent de caracteristicile individului. Un nivel moderat de patriotism este posibil și chiar dezirabil, însă acesta poate prinde rădăcini doar într-o societate în care oamenii au încredere în stat și în ceilalți cetățeni și se implică activ în viața social-politică.
Digi24.ro: Cum ne-a afectat pandemia și care sunt lucrurile pe care le-am câștigat și cele pe care le-am pierdut?
Nu cred că am caștigat ceva deocamdată, deși un scenariu optimist ar sugera că vom trece prin această perioadă, învățând niște lecții despre importanța expertizei reale a unui stat funcțional și a încrederii în instituții și în ceilalți cetățeni. Probabil am pierdut niște speranțe (sau niște iluzii) că România închidea decalajul social față de țările din vestul Europei odată cu reducerea decalajului economic. Rămânem o țară relativ săracă, cu inegalități sociale ridicate, cu multe instituții ineficiente, cu o implicare civică și politică redusă a cetățenilor. Pe măsură ce vom vedea cum alte țări au gestionat pandemia, vom putea observa ce valori și ce strategii naționale funcționează și care eșuează în a servi intereselor cetățenilor.
Digi24.ro: Trăim astăzi o ciocnire a generațiilor?
Orice moment istoric este caracterizat de o tensiune între diferitele generații ce se suprapun într-o societate. Nu este singurul clivaj din România și poate nici cel mai important, însă putem vedea trei straturi sociale marcate de experiențe și perspective diferite. Avem generația care nu a cunoscut comunismul și s-a format în democrație și economia de piață. Avem generația care și-a trăit o mare parte a vieții în comunism. Între ele avem generația decrețeilor, pentru care Revoluția din 1989 și tranziția spre postcomunism a reprezentat perioada centrală a vieții.
Digi24.ro: Mai are România din prezent un viitor, având în vedere numărul mare de români plecați peste hotare și prognozele demografice pentru anul 2030?
Perspectivele demografice sunt îngrijorătoare, însă probabil vor exista niște fenomene care vor reduce sporul negativ. Migrația externă s-ar putea reduce dacă nivelul de trai se va îmbunătăți, chiar dacă nu va atinge nivelul din țările vestice. Vom deveni probabil o destinație de imigrație pentru locuitorii din afara Uniunii Europene, deși, din nou, nu la fel de atractivă precum Europa bogată. Creșterea economică din unele sectoare de activitate (precum construcții sau IT) și o eventuală dezvoltare a serviciilor publice s-ar putea să convingă unii români să nu mai plece în străinătate, iar pe unii chiar să se întoarcă.
Digi24.ro: Cum ați trăit criza politică de la București din ultimele luni? Seamănă politica din 2021 cu politica din perioada interbelică?
În anumite privințe, da, seamănă. În altele nu seamănă deloc. Suntem într-o perioadă de criză globală, însă nu avem vreun pericol de autoritarism imediat în țările dezvoltate. Apar semne ale unei retreziri a naționalismului și a izolaționismului, dar rămân totuși la nivelul unei relative minorități a cetățenilor. O asemănare neplăcută este proliferarea tacticilor politice pe termen scurt în defavoarea unor strategii pe termen lung. O „mare coaliție” PSD-PNL-UDMR are beneficiul unei stabilități parlamentare ridicate, dar așteptările sau, mai bine zis, temerile, sunt foarte ridicate. Este o coaliție care trebuie să livreze echilibru și eficiență pe termen scurt, altfel riscă o decredibilizare a guvernării, care va stimula mișcările politice fie profund reformiste, fie profund extremiste. Din pacate, cele din urmă par mai bine plasate pentru a caștiga capital electoral din eșecurile guvernării.
Digi24.ro: Mai sunt Românii atenți la evenimentele care le-au marcat istoria?
În acest moment, probabil că majoritatea cetățenilor sunt preocupați mai ales de un prezent incert și periculos. Însă, oricum, nu suntem o societate care să își înțeleagă istoria într-un mod critic și realist.
