Primăvara Arabă și Piața Victoriei. Un raport despre efectele toxice ale gazelor lacrimogene
Ceea ce până vineri seara, 10 august, părea doar o notă de subsol în lecturile esențiale ale pasionaților de teoria protestelor, a devenit, odată cu norii de gaze lacrimogene din Piața Victoriei, un detaliu cu alură de psihodramă. Este vorba despre cele două litere care, acum, sunt sinonime cu o traumă socială: CS (o-Clorobenziliden malononitril), gazul folosit de Jandarmeria Română.
Interzis de Convenția de la Geneva – art. I (5) din 1993 – în teatrele de război, unde poate fi ușor transformat într-o neurotoxină, și considerat armă chimică, gazul CS este folosit din abundență, aproape peste tot în lume, de către forțele de ordine la spartul protestelor care degenerează în violențe de stradă.
Sven-Eric Jordt, expert în farmacologie al reputatei Universități Yale, eticheta în 2013 această situație ca fiind „ilogică”.
National Geographic apelase la acea dată la expertiza lui Jordt, ca urmare a evenimentelor violente din Piața Taksim, Istanbul, când protestatarii au fost gazați cu CS și măturați de jeturile tunurilor cu apă.
CITIȚI ȘI: Chimist român, absolvent al Yale: Gazul folosit de Jandarmerie are efecte cancerigene
„Există destule exemple în care oamenii au suferit vătămări grave și arsuri (după contactul cu gazul CS – n.r.), în special dacă s-au aflat în spații închise sau pe străzi încadrate de clădiri cu multe etaje (cum este specificul urbanistic din Piața Victoriei – n.r.)”, explica în interviul din urmă cu cinci ani expertul Universității Yale.
„Expunerea pe un segment de timp foarte lung poate fi foarte problematică. Persoanele cu astm sau cu alte afecțiuni respiratorii pot avea reacții severe. Gazele lacrimogene reprezintă o amenințare chimică foarte gravă”, sublinia Jordt, dând ca exemple conflictele civile din Egipt, în apogeul Primăverii Arabe, sau scenele infernale de pe străzile Turciei, în 2013, unde forțele speciale de intervenție folosiseră în exces acest agent chimic împotriva manifestanților.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În privința mortalității, un episod elocvent ne trimite în siajul aceleiași Primăveri Arabe, între 2011 și 2012.
Cazul represiunilor din Bahrain, când protestele anti-guvernamentale din Golful Persic au fost pur și simplu înghițite de un potop de gaze lacrimogene.
Una dintre anchetele declanșate, cea realizată de organziația non-guvernamentală Physicians for Human Rights, revelase faptul că zeci de persoane trecuseră prin diferite probleme de sănătate pe durata a câteva luni de la contactul cu gazul CS.
După expunerea la o cantitate mare de gaz lacrimogen și pentru o perioadă lungă timp, un fizioterapeut nu a mai putut vorbi două săptămâni, iar mai multe femei au avut pierderi de sarcină, se menționează în raportul respectiv. Doctorii constataseră că numărul cel mai mare de avorturi spontane fusese înregistrat în cartierele din Manama, capitala Bahrainului, unde forțele de ordine au folosit lansatoarele de gaze.
Raportul poate fi citi AICI.
„Trebuie să precizăm că în circumstanțele speciale de vineri, efectele sunt legate de timpul de expunere la gaz, de concentrația gazului, de temperatura ambientală și diferă în funcție de vârstă și de greutatea corporală. Vineri, în Piața Victoriei, temperatura a fost ridicată, ceea ce a potențat efectele gazului, piața fiind împrejmuită de clădiri înalte, iar acest lucru împiedică dispersarea gazului și ajută la concentrarea lui în piață. Nu s-a folosit doar o dată gazul, ci a fost dispersat cu ajutorul sprayurilor, grenadelor gazul în rafală începând cu ora 17.30 și până târziu în seară, după ora 22. Acest lucru a dus la concentrarea gazului destul de mare și foarte greu de precizat, neavând probe de la fața locului, concentrația reală care a existat atunci. Din ce se vede pe filmări, este de necontestat, că a existat o concentraţie mare de gaze în piaţă”, a explicat pentru Digi24 chimistul Raul Pătraşcu, asistent univ. la Universitatea de Medicină și Farmacie, Timișoara.
450 de persoane au primit îngrijiri de la echipele SMURD în noaptea de 10 spre 11 august, aproximativ 290 având simptome acute de expunere la substanţele lacrimogene, iar 70 fiind transferate la spitale. Nouă dintre ele au rămas internate pentru diferite probleme, a explicat șeful DSU, Raed Arafat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
