Sănătatea din România nu înseamnă doar spitale vechi cu aparatură depășită și medici copleșiți de lipsurile din sistem. Are și doctori care pun binele pacienților mai presus de al lor. Este și povestea unui medic român care, deși putea rămâne în Franța, unde și-a făcut rezidențiatul, s-a întors în țară și lucrează la serviciul de ambulanţă din Călăraşi. Partea inedită a poveștii lui abia acum urmează: medicul face și gărzi în sistemul de urgenţă din nordul Franţei, unde merge de 3 ori pe lună. Totul, pentru a pune în aplicare în România tot ce învață acolo. Într-un nou episod Pacient în România, vedem povestea medicilor care nu au renunțat să lupte ca să îmbunătățească sănătatea din ţara noastră.
Vlad Sârzea este medicul care face naveta România-Franţa şi care s-a încăpăţânat să nu plece din ţara noastră, convins că schimbarea nu trebuie să vină din afara, ci din interiorul sistemului. A mers mai departe și a decis să lucreze și la noi, și în Franța, ca să aducă în România din tehnicile occidentale de intervenție în medicina de urgență. „Noi aici suntem 3 echipe, 2 fac intervenții terestre și una face intervenții terestre si aeriene. Decizia de a trimite elicopterul se ia în funcție de distanță, gravitate”, explică medicul Vlad Sârzea.
El spune că între cele două sisteme de urgenţă, cel din România şi cel din Franţa, sunt diferenţe majore de organizare. „Aici sistemul de urgență este organizat la nivel departamental, există aceste samu care sunt servicii de urgență ce conțin dispeceratul si baza aeromedicală, sunt atașate spitalului din orașul reședință de județ.
În România, serviciile de ambulanţă sunt independente de spitale. SMURD ul este însă asemănător sistemului din Franţa, pentru că medicii lucrează în spital și la noi, şi acolo. Dar cam aici se opresc asemănările. O altă diferenţă majoră este că serviciile de urgenţă aeriene sunt contractate de la operatori privaţi şi costă peste 1,2 milioane de euro pe an. „Acolo fiecare spital contractează pentru 10 ani servicii aeromedicale, care includ aparatul, operarea lui, însemnând kerosen, piloți, mentenanță, aparat de schimb, număr de ore forfetar, 700, ce e peste se plătește în plus. Avantajul e ca la fiecare 10 ani când se schimbă contractul se vine cu un nou elicopter, este nou”, mai spune medicul.
Vlad mai are colegi care s-au gândit să plece din ţară, dar până la urmă au preferat să ajute pacienţii români. Știu câtă nevoie de ei este aici, iar oamenii pe care îi salvează și care le rămân veșnic recunoscători sunt cea mai puternică motivație pentru alegerea pe care au făcut-o. Pentru Viorel Spânu, doctorul Claudiu Stancu este acum îngerul lui. În martie, când a fost la un pas de moarte după un șoc anafilactic, medicul a fost mâna salvatoare care a acționat cu sânge rece, dar cu sufletul alături de pacientul lui.
„Ambulanța care s-a prezentat cu niște îngeri efectiv și au început să ia primele măsuri pentru mine. M-a uimit modul de intervenție al alor, se lucra în tandem sub îndrumarea domnului doctor. Fiecare știa ce are de făcut. Eram efectiv cu un picior în groapă, vedeam că mă duc, că mă sting”, spune el.
Claudiu Stancu, medic primar de urgență Călărași, spune că în urmă cu ani de zile se gândea să plece din țară, însă a decis să rămână în România. „Intenție am avut acum ceva ani să plec , dar am preferat să rămân în România, să mă dezvolt aici, pentru că și aici se poate, condițiile sunt foarte ok, sistemul de medicină de urgență a evoluat foarte mult și foarte bine”, spune medicul.
Medicina de urgență este o specialitate cu un deficit mare de medici în România, pentru că e o meserie grea si solicitantă. De exemplu, la residențiat, sute de locuri au rămas neocupate. În România sunt puţin peste 1.000 de medici de urgenţă. Insuficienţi în condițiile în care numărul pacienților care apelează la aceste servicii este în creștere.
„Asta înseamnă că trebuie să lucrăm suplimentar. La un moment dat oamenii cedează și pleacă din sistem și asta face ca cei nou veniți să îi înlocuiască pe cei epuizați și situația rămâne la fel. Cam în toată Europa medicina de urgență e deficitară, spune medicul Vlad Sârzea.
„I-aș îndemna pe colegii care termină rezidențiatul să încerce și în alte orașe, în afară de cele universitare. La noi ar găsi ușa deschisă, avem acceleași urgențe ca și în centrele mari. Putem să facem lucruri frumoase și aici. Avem o echipă care vrea să se întregească și ar putea să facă ceva pentru populația defavorizată”, mai spune el.
În România, oamenii din peste 400 de localități nu au nici măcar medic de familie.
Editor : C.L.B.