Comisarul european pentru Vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a supravegheat evaluări părtinitoare ale statelor care vor să adere la UE, potrivit mai multor oficiali din diverse instituții și unei analize a documentelor interne, făcute de Politico. Probleme precum încălcarea statului de drept sau drepturile omului au fost minimalizate în cazul țărilor din Balcanii de Vest și Turciei. Un stat care a primit în special atenția comisarului maghiar a fost Serbia. Acestea se întâmplă în contextul în care liderii europeni se întâlnesc miercuri cu omologii lor din Balcanii de Vest.
Comisarul european Olivér Várhelyi a împins candidatura Serbiei pentru aderarea la UE, deși Belgradul a eșuat în a face progrese în privința unor probleme cheie și chiar a regresat în privința altora, conform organizațiilor de monitorizare a democrațiilor.
Abordarea lui Várhelyi, comisarul european pentru Vecinătate și extindere, în privința Balcanilor de Vest și a Turciei este neconformă cu cea a multor state din UE. De asemenea, este contrastantă cu instrucțiunile președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care i-au fost transmise la numirea sa în 2019.
„Respectul pentru drepturile omului și statul de drept ar trebui să fie fundația pentru cooperarea noastră internațională”, i-a scris von der Leyen lui Várhelyi în scrisoarea de desemnare.
Însă, poziția lui Várhelyi se potrivește cu agenda guvernului Ungariei.
Premierul Viktor Orban a respins în mod repetat viziunile instituțiilor europene în privința statului de drept și democrației, în special când vine vorba de criticile la adresa proprii guvernări. Liderul de la Budapesta a promovat aspirațiile europene ale Serbiei, vecinul de la sud de Ungaria, condus de aliatul lui, președintele Aleksandar Vučić. Ambii lideri au fost acuzați că au tendințe autoritare.
Însă influența eforturilor depuse de comisarul maghiar pentru perspectivele de aderare ale Serbiei sau ale altui stat e pusă sub semnul întrebării.
Un acord al statelor membre UE pentru aderarea Balcanilor de Vest este greu de prevăzut, în special în contextul în care chiar și o declarație comună fără miză de la summitul de miercuri din Slovenia nu a fost agreată cu ușurință.
Însă, potrivit Politico, poziția comisarului poate dăuna strategiei Comisiei printre guvernele UE și totodată credibilității UE printre liderii din Balcanii de Vest, o regiune de importanță strategică pentru blocul comunitar. În această regiune Rusia, China, Turcia și statele arabe din Golful Persic caută să-și mărească ifluența.
„Voldemort al extinderii”
Várhelyi, care anterior a fost ambasadorul Ungariei la UE, a refuzat să fie intervievat de Politico. În răspunsurile scrise la întrebările publicației, acesta și-a apărat acțiunile, inclusiv privind statul de drept. El a notat că a supravegheat o revizuire a metodologiei Comisiei Europene pentru evaluarea statelor candidate, care pune mai mult accent pe statul de drept.
Însă alți oficiali ai Comisiei, diplomați din UE și membri ai Parlamentului European nu dau crezare acestor afirmații.
Várhelyi „subminează credibilitatea Comisiei în ochii partenerilor și statelor membre”, spune un oficial al Comisiei, care a cerut să vorbească sub anonimitate.
Comisarul maghiar ce deține portofoliul european pentru extindere „slăbește în mod clar politica UE privind Balcanii de Vest pe termen lung și pune sub semnul întrebării afirmațiile că această Comisie este una geopolitică”, a adăugat oficialul.
Un diplomat european a spus că Várhelyi a ținut discursuri, în fața ambasadorilor și miniștrilor din UE, care „nu semănau cu realitatea din punctul de vedere al statelor membre”.
Un al doilea diplomat l-a numit pe comisar drept „Voldemort al extinderii UE”.
Citește și: Ungaria încheie cu Gazprom un acord pe 15 ani pentru furnizarea de gaz. Livrările se vor face prin Serbia și Austria
„Urmărește agenda stăpânilor săi din Budapesta, se împrietenește cu lideri autoritari și ignoră în mare parte problemele legate de statul de drept”, spune diplomatul.
Critici au venit și din partea europarlamentarilor. Social-democratul austriac Andreas Schieder susține că executivul UE și în mod special comisarul maghiar nu oferă un impuls puternic în privința acestei probleme.
Eurodeputata olandeză din partea Verzilor, Tineke Strik, spune că Várhelyi nu atrage atenția în privința Serbiei, care nu a înregistrat progrese în privința statului de drept.
Comisarul maghiar și-a prioritizat intențiile de a sprijini campania Belgradului pentru a intra în UE.
„Comisarul Várhelyi a făcut o prioritate din a accelera negocierile de extindere cu Serbia”, a scris Maciej Popowski, șeful Directoratului-General al Comisiei pentru Negocierile privind Vecinătatea și Extinderea (DG NEAR), într-un mail transmis echipei sale în februarie.
Citește și: Viktor Orban: Ungaria şi Serbia vor proteja Europa de noile valuri de migraţie, după eşecul SUA în Afganistan
Echipa lui Varhelyi nu se bazează doar pe Belgrad pentru ca Serbia să-și îmbunătățească performanța. Cabinetul său – un cerc intern de consilieri aleși personal de acesta – a încercat să șteargă sau să schimbe limbajul din textele oficiale despre neajunsurile democratice ale Serbiei, potrivit oficialilor și documentelor interne.
Însă analiștii independenți și ONG-urile au emis evaluări diferite privind statul de drept din Serbia.
Freedom House a notat în indexul său al Libertății din 2021 la nivel mondial că Serbia este „parțial liberă”. „Partidul Progresist sârb (SNS) de la guvernare a erodat treptat drepturile politice și libertăților civile, punând presiune pe media independent, opoziția politică și organizațiile societății civile”.
Deși a început negocierile de aderare la UE în 2014, Serbia este cotată în aceeași categorie cu alte state din Balcanii de Vest, precum Albania și Macedonia de Nord, care nu au început discuțiile pentru intrarea în Uniune.
Oficiali din Comisie, diplomați din UE și europarlamentari și-au exprimat frustrările la abordarea lui Várhelyi privind candidatura Macedoniei de Nord, care a făcut pași importanți pentru începerea negocierilor. Împreună cu Albania, acest stat ar fi trebuit să înceapă discuțiile anul trecut, însă Bulgaria le-a blocat, din cauza unei dispute privind limba și istoria.
Criticii îl acuză pe Várhelyi că nu a lucrat cu bună credință în rezolvarea disputei și deblocarea discuțiilor.
Romeo Franz, un europarlamentar german al Verzilor, spune: „Este un fapt că premierul Orban sprijină opoziția naționalist-conservatoare a Macedoniei de Nord. Acest lucru a fost dovedit de guvernul ungar care a acordat azil fostului șef al executivului nord-macedonian, Nikola Gruevski”.
Várhelyi s-a apărat citând laudele premierului Macedoniei de Nord pentru că a ajutat țara.
Oficialii europeni și-au pus semne de întrebare privind imparțialitatea comisarului în ce privește autoritățile Turciei, care se bucură de o relație apropiată cu guvernul maghiar.
„Singurul obiectiv” al lui Várhelyi când vine vorba de Turcia este de „a ține migranții în afară” și „să evite criticarea politicilor Turciei privind societatea civilă și media”, a declarat un membru al DG NEAR.
Documente interne arată că Várhelyi și cabinetul său au căutat să îmbunătățească evaluarea Comisiei privind politicile de la Ankara.
Politico notează că inclusiv echipa Directoratului General însărcinat cu extinderea UE este demoralizat.
Un membru spune că Várhelyi este pe „o planetă complet diferită”.
Eric Mamer, purtător de cuvânt pentru von der Leyen, spune că Várhelyi „are întreaga încredere” a președintelui Comisiei.
Editor : A.C.
