Alba Iulia e unul dintre puţinele municipii în care populaţia a crescut. Asta şi pentru că, într-un studiu realizat de Banca Mondială, zona Alba Iulia-Sebeş-Cugir e pe locul trei în ţară, când vine vorba de cifra de afaceri pe cap de locuitor generată de sistemul privat. După Bucureşti şi Piteşti, dar înaintea Clujului sau Timişoarei. S-a întâmplat graţie fondurilor europene şi a investiţiilor în infrastructură. Numărul şomerilor a scăzut la un sfert în ultimii opt ani, iar numărul turiştilor a crescut de... 13 ori în mai puţin de 10 ani.
Frumosul oraş Alba Iulia atrage turiştii ca un magnet – numărul vizitatorilor a crescut de 13 ori în ultimii 10 ani. Iar pe unii îi şi convinge să rămână: e unul dintre puţinele municipii ale căror populaţii au crescut, în ultimii ani.
S-a întâmplat graţie atragerii de fonduri europene – 300 de milioane de euro în ultimii 14 ani şi a investiţiilor masive în modernizarea oraşului şi în infrastructură.
Venitul brut pe cap de locuitor s-a dublat, la fel şi cifra de afaceri. Iar zona Alba-Sebeş-Cugir a depăşit, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, Cluj-Napoca sau Timişoara.
Cetatea Alba Carolina, frumoşii Apuseni, străvechile cetăţi dacice, Drumul Vinului – sunt doar câteva dintre obiectivele turistice de neratat. În 2007, zona era vizitată de puţin peste 40.000 de turişti. Anul trecut, au venit în Alba Iulia 600.000. Toți se declară încântați de ceea ce găsesc în oraș. ”Foarte frumos, foarte bine amenajat, ne-a plăcut”, ”Frumos, curat”, sunt cuvintele folosite de mai toți cei care trec prin capitala istorică a țării.
”Turismul a crescut pentru că am înțeles că cetatea are nevoie de viață și viața nu înseamnă numai partea de istorie, și înseamnă și evenimente, evenimente interesante, evenimente unicat și evenimente care fac să vină foarte mulltă lume pentru că cine a venit o dată la Alba Iulia vine și a doua oară”, explică primarul orașului, Mircea Hava.
Investiţiile în modernizarea oraşului şi în infrastructură au adus multe afaceri în zonă. Calitatea vieţii a crescut, iar numărul şomerilor a scăzut la un sfert faţă de 2010. Primarul Hava explică secretul: banii europeni. ”Am căutat liniile care ne interesau și ne-am dus în tot ceea ce înseamnă infrastructură și numai în infrastructură, în mediu, și în special în partea de istorie. Mai mult de jumătate din banii de investiţii au venit din fonduri europene. Între 2002 şi 2016, municipiul Alba Iulia a atras 300 milioane de euro – bani europeni şi va mai atrage încă 100 de milioane în următorii 3 ani”
Un studiu al Băncii Mondiale include Alba Iulia într-un top naţional al oraşelor cu o calitate ridicată a vieţii. Conform studiului, zona Alba Iulia - Sebeş - Cugir, ocupă locul trei la nivel naţional în ceea ce priveşte cifra de afaceri pe cap de locuitor generată de sectorul privat. Mai bine stau doar Bucureştiul şi Piteştiul. Cluj-Napoca şi Timişoara au rămas în urmă.
Competiția continuă, pentru că la Alba Iulia merge mai departe proiectele pe fonduri europene, după cum arată primarul PNL, Mircea Hava: ”Avem proiectul pe mobilitate în jur de 28 de milioane de euro care înseamnă marile bulevarde retransformate în ceea ce sper să fie cât mai aproape de nevoile oamenilor. Grădinițe, școli, licee refăcute, toate sunt proiecte europene care sunt în curs de semnare”,
În clasa sa – oraşe sub 100.000 de locuitori, Alba Iulia este cel mai important centru universitar din România. Iar în ceea ce priveşte vitalitatea culturală, Alba Iulia este pe locul doi, după Cluj-Napoca.