Crin Antonescu s-a retras din cursa prezidenţială, dar susţine în continuare că este cel mai puternic candidat pe care dreapta îl poate avea. Este de altfel ceea ce a susţinut în ultimii cinci ani, după ce a obţinut două milioane de voturi la alegerile din 2009. Părea să fie la un pas să îşi vadă visul realitate. Totul s-a spulberat când PNL a decis ieşirea din Uniunea Social Liberală şi după rezultatul slab obţinut la alegerile europarlamentare din 25 mai.
Crin Antonescu a intrat pe culoarul spre Palatul Cotroceni odată cu detronarea lui Călin Popescu Tăriceanu de la şefia Partidului Naţional Liberal, în 2009. În bătălia de acum cinci ani a obţinut două milioane de voturi, dar nu s-a calificat în turul II al alegerilor. Nu a considerat acel rezultat o înfrângere, ci o victorie, şi şi-a impus câştigarea celei mai înalte funcţii în stat în 2014. Primul pas făcut în acest sens a fost semnarea unei alianţe cu Partidul Social Democrat, partid care se angaja să-l sprijine în bătălia prezidenţială.
În ciuda faptului că la Congresul PSD a fost nominalizat liberalul Crin Antonescu drept candidat la prezidenţiale, o serie de lideri ai partidului s-au declarat nemulţumiţi. Nu se poate ca Partidul Social Democrat, cel mai mare partid din România, să nu aibă propriul candidat la Cotroceni, spuneau aceştia. Era un prim semn că PSD nu este dispus să îşi onoreze angajamentele luate odată cu formarea USL.
Crin Antonescu şi-a atins - ce-i drept, doar parţial - scopul de a ajunge preşedintele României. S-a întâmplat în iulie 2012 când, după suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, a ajuns preşedinte interimar.
Însă după eşecul USL de a-l demite pe Traian Băsescu, tensiunile dintre PSD şi PNL s-au accentuat. După ce relaţia dintre cele două partide a atins de mai multe ori puncte critice, inevitabilul s-a întâmplat pe 25 februarie 2014: liberalii au decis ieşirea de la guvernare şi, implicit, ruperea USL. Crin Antonescu realizase, în sfârşit, că PSD nu are de gând să îl susţină în cursa pentru preşedinţia României.
Ceea ce a pus punct însă cu adevărat ambiţiilor prezidenţiale ale lui Crin Antonescu a fost rezultatul dezastruos obţinut la alegerile europarlamentare din 25 mai. Cu cincisprezece şefi de Consilii Judeţene, cu o treime din aleşii locali şi cu un sfert din parlamentari, PNL a obţinut abia 15% din voturi la scrutinul de duminică. Acum, locul lui Crin Antonescu - atât la şefia partidului, cât şi în cursa pentru Palatul Cotroceni - va fi luat, cel mai probabil, de Klaus Iohannis.