România trebuie să fie foarte fermă în a-şi susţine cauza la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) şi să se asigure că Austria rămâne izolată în ceea ce înseamnă opoziţia sa la extinderea spațiului Schengen, a declarat, luni seara, eurodeputatul Victor Negrescu, potrivit Agerpres. În același timp, el speră că şi Bulgaria va încerca să evite apariţia unor noi opozanţi la propria aderare.
Eurodeputatul Victor Negrescu a făcut aceste declaraţii în contextul în care reuniunea de marţi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne ar putea părea una lipsită de miză, după ce surse guvernamentale au anunţat încă de săptămâna trecută că România nu va cere un vot privind aderarea la Schengen, prevăzut iniţial pe ordinea de zi provizorie.
„România trebuie să fie foarte fermă în a-şi susţine cauza, în a prezenta ultimele argumente privind aderarea la spaţiul Schengen, şi trebuie să ne asigurăm că Austria rămâne izolată în ceea ce înseamnă opoziţia sa cu privire la extinderea zonei de liberă circulaţie. Trebuie să ne asigurăm că, de îndată ce Olanda îşi va ridica veto-ul, nu există alte state care să se opună aderării României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie”, a declarat eurodeputatul PSD.
„Aici trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte atenţi la mesajele care vin din partea statelor membre, pentru că aceasta reprezintă condiţia pentru un vot pozitiv. Dacă vor apărea alte state, atunci aderarea la zona de liberă circulaţie devine aproape imposibilă”, a atras el atenţia.
Întrebat dacă există semnale că ar putea exista şi alte state care s-ar putea opunea opune aderării României la Schengen pe viitor, Negrescu a răspuns că „în momentul de faţă, de principiu, statele îşi menţin poziţia favorabilă la adresa României şi Bulgariei”.
Eurodeputatul din grupul S&D a ţinut totuşi să precizeze că speră „ca şi partenerii din Bulgaria să aibă o abordare la fel de coerentă şi să se asigure că nu apar state care se opun suplimentar”.
„Vă reamintesc că anul trecut au fost două state care s-au opus aderării Bulgariei la Spaţiul Schengen (Olanda şi Austria), şi doar un singur stat s-a opus României. (...) Între timp, de exemplu, Olanda a realizat un raport privind statul de drept din Bulgaria, un raport cu elemente pozitive şi sperăm ca aceste comentarii să nu mai apară şi sperăm să nu apară nici alte comentarii cu privire la Bulgaria, ca urmare a deciziilor sale de politica internă sau externă”, a mai spus el.
Veto-ului Olandei privind aderarea Bulgariei la Schengen
În ceea ce priveşte ridicarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria, Negrescu a precizat că ar trebui să existe o poziţie clară în următoarele două săptămâni.
„Parlamentul olandez urmează să înceapă activitatea săptămâna aceasta. Vor exista mai multe reuniuni. Primele reuniuni ale comisiilor vor avea loc chiar vineri, în data de 7 decembrie, şi avem o perspectivă. Mai exact, dacă în următoarele 2 săptămâni parlamentul olandez va adopta o decizie favorabilă Bulgariei şi României, atunci avem şansa de a avea un vot pozitiv în Consiliul UE până la finalul anului. Putem să vorbim de un termen probabil, undeva spre 14 decembrie, pentru a avea acest mesaj pozitiv din partea parlamentului olandez, în aşa fel încât să ne înscriem în calendarul formatelor de consiliu ale UE”, a declarat Negrescu.
El a precizat că dacă acest termen va fi depăşit atunci va fi necesară „o reuniune extraordinară între Crăciun şi Anul Nou sau vom avea o discuţie privind un vot doar în luna ianuarie a anului viitor”.
Totuşi, în eventualitatea în care nu se va lua o decizie favorabilă aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în decembrie, Victor Negrescu consideră că există două variante de lucru în acest „scenariu b”.
„Prima variantă presupune atacarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a unui nou veto. În acest sens putem să facem acest demers împreună cu instituţiile europene, Parlamentul European sau Comisia Europeană, acesta putând fi un demers proeuropean, pentru apărarea deciziilor europene şi tratatelor europene”, a afirmat eurodeputatul PSD.
El a explicat, în acest sens, că Parlamentul European urmează să adopte săptămâna viitoare un raport pe care l-a iniţiat, care invită legislativul comunitar să susţină toate demersurile la CJUE, inclusiv un demers similar celui la care ar putea recurge România atunci când veto-ul aplicat contravine prevederilor Tratatului.
„Practic am creat mecanismele pentru ca Parlamentul European să se alăture unui demers iniţiat de ţara noastră într-un astfel de caz", a spus Negrescu.
El a menţionat că a doua variantă posibilă în acest scenariu b este cea a decuplării de Bulgaria „dacă în continuare există o opoziţie mult mai amplă vizavi de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen, adică dacă doar Austria se opune României, decuplarea rămâne o soluţie viabilă pentru a pune presiune pe Austria”.
Negrescu susţine că acest demers este posibil din punct de vedere legal şi tehnic şi că presupune, în primul rând, o evaluare din partea Comisiei Europene a frontierei de sud a României.
„Ori România şi-a securizat în ultimele luni foarte bine frontiera de sud şi credem că respectă prevederile Schengen. Pentru asta e nevoie ca executivul european să trimită o misiune de evaluare şi acest lucru se poate face rapid”, a dat asigurări eurodeputatul PSD.
De asemenea, ar mai fi nevoie în acest caz de o clarificare din partea experţilor juridici ai Consiliului, pentru a se stabili dacă decuplarea presupune un acord din partea Bulgariei. „Dat fiind precedentul creat cu privire la aderarea la zona euro, precedent creat de Bulgaria, am putea spera ca şi în privinţa aderării la spaţiul Schengen să nu fie nevoie de aprobarea statului vecin care a intrat odată cu noi în Uniunea Europeană”, a opinat el.
Întrebat cât ar trebui România să aştepte o decizie favorabilă privind aderarea la Schengen înainte de a recurge la acest scenariu b, Negrescu a afirmat că o condiţie prealabilă este să aibă loc un vot.
„Acest vot poate să aibă loc fie în COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi), fie într-un consiliu extraordinar, fie într-un Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, undeva la începutul anului. Pentru a putea să declanşăm celelalte mecanisme, trebuie să ştim cum stau celelalte state şi acest lucru nu putem să le ştim decât dacă ar fi un vot în aceste formate decizionale la nivel european”, a explicat el.
Negrescu a precizat că pentru atacarea deciziei la CJUE este necesar un vot în Consiliu, în timp ce pentru decuplarea de Bulgaria este suficient şi un vot în COREPER.
„Politicienii români să fie mult mai prudenţi”
Nu în ultimul rând, Victor Negrescu a făcut apel la părţile interesate în dosar să acţioneze în perioada următoare „cu prudenţă şi diplomaţie”.
„O politizare exagerată a subiectului riscă să fie dăunătoare cauzei României. Este evident că executivul din Austria a transformat acest subiect al extinderii zonei Schengen într-un subiect electoral. Dacă în continuare această temă va rămâne interesantă din punct de vedere politic pentru guvernul din Austria, automat acel guvern se va opune în continuare. De aceea aş invita inclusiv actorii politici din România să fie mult mai prudenţi în acţiunile lor. Proteste în faţa guvernului austriac sau acţiuni fără logică nu ne ajută cu nimic. Trebuie să rămânem uniţi, coerenţi şi să încercăm să demonstrăm că România merită în Schengen”, a pledat el.
Dacă însă în continuare „argumentele legale şi logice” nu sunt încununate de succes, el susţine că trebuie utilizate „variantele alternative care sunt la dispoziţia statelor membre pentru a acţiona la nivel european”.
