Un nou avertisment de la europarlamentarul care a cerut activarea articolului 7 pentru România
Elmar Brok, europarlamentarul german care a cerut activarea articolului 7 pentru România, a declarat pentru emisiunea „Paşaport diplomatic” de la Digi24 că dacă nu se produce o schimbare în politicile Guvernului de la București, articolul 7 ar putea fi activat chiar în perioada în care România deține președinția Consiliului European, ceea ce ar fi „o situație foarte urâtă”.
Deocamdată, România se află într-un moment „de dinaintea articolului 7”, a spus Elmar Brok, precizând că a cerut o „verificare”, și nu o activare a articolului respectiv, pentru a vedea dacă justiția este supusă presiunilor și pentru a vedea în ce măsură România se conformează statului de drept.
„În condiţiile actuale, România nu ar fi acceptată ca membră în UE”, consideră Elmar Brok. „Este valabil şi pentru Ungaria şi Polonia”, a adăugat el.
Activarea articolului 7 atrage după sine pierderea dreptului la vot al statului respectiv în consiliile Uniunii Europene.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: România sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire, dar situaţia internă nu arată. Ce credeţi că nu face bine România, în acest moment?
Elmar Brok: Vedeţi, tuturor statelor care au fost sub dictatură comunistă li s-a promis că vor putea intra în UE, cu condiţia statului de drept şi a democraţiei, democraţia liberală clasică. Acum vedem în mai multe ţări, inclusiv în cazul partidului de guvernământ din România, că se întorc la mentalităţile învechite: dacă ai majoritatea în parlament, poţi să faci ce vrei, tribunalele joacă un rol minor sau un rol care este îngrijorător, deci percepţia democraţiei de tip occidental şi statul de drept, al controlului şi echilibrelor sunt greşit înţelese. Şi cred că aceasta este una din problemele majore.
Balazs Barabas: Aţi cerut activarea articolului 7 împotriva României. De ce este nevoie de măsuri atât de dure în cazul României?
Elmar Brok: Este vorba de o verificare, nu de o decizie. Dar dacă vedem că justiţia este supusă presiunilor, că se modifică legi, că liderii unor partide adoptă noi legi care să anuleze decizii judecătoreşti care îi condamnă pentru corupţie şi care să facă din corupţie o faptă minoră, neimportantă în jurisdicţie, atunci avem o problemă. Şi atunci trebuie să verificăm cât de gravă este, în ce măsură există un guvern responsabil, controlat de opoziţie, de judecători, de opinia publică.
Balazs Barabas: Aţi menţionat valorile de bază ale UE, pe care este fondată Uniunea, iar România, când a făcut Unirea, era la fel, bazată pe valori. De ce credeţi că în timp, oamenii se distanţează de valori?
Elmar Brok: Pe de o parte, avem chestiunea populismului, pe care trebuie să o combatem, la 70 de ani de la sfârşitul dictaturilor în Europa de Vest şi a nazismului şi la aproape 30 de ani de la căderea dictaturilor comuniste în Europa Centrală şi de Est. Şi cred că aici trebuie să ne aducem aminte, în toate ţările, că trebuie să luptăm pentru democraţia liberală şi statul de drept, şi este o chestiune de principiu. Iar în condiţiile actuale, România nu ar fi acceptată ca membră în UE. Este valabil şi pentru Ungaria şi Polonia, de exemplu. Şi trebuie să exprimăm foarte clar că aceasta este condiţia preliminară şi condiţia pentru statutul de membru: că o ţară apără statul de drept. Nu este vorba despre ce politică urmează, aici putem fi diferiţi, putem avea opinii diferite despre migraţie, despre cât de mare să fie bugetul UE. Nu aici este problema, acestea sunt diferenţe clasice de politici între partide, ba chiar şi între state. Dar principiul statului de drept şi al democraţiei, asigurarea libertăţii presei, întărirea independenţei juştiţiei, minorităţile să aibă şanse de a fi alese, de a înţelege clar că guvernul de azi poate fi opoziţia de mâine şi invers... toate acestea sunt chestiuni de principiu şi nu ar trebui limitate.
Balazs Barabas: Europa secolului XXI este mai divizată ca niciodată, aşa cum a fost între cele două războaie mondiale. De ce credeţi că sunt uitate toate sacrificiile care s-au făcut pentru ca Europa să fie unită astăzi?
Elmar Brok: Istoria a fost bună în ultimii 30 de ani. Şi oamenii câteodată au senzaţia că se pot întoarce la vechile practici, iar guvernele, că pot guverna la nesfârşit. Aceasta cred că este o evoluţie rea şi publicul îi susţine, pentru că aşa cred că pot obţine poziţii mai bune şi aşa mai departe. Este modalitatea clasică a corupţiei mărunte, care susţine partidul de guvernământ. Acesta este cercul pe care trebuie să-l rupem.
Balazs Barabas: În discursul său din Parlamentul European, cancelarul Merkel a făcut un apel la unitate în UE. Credeţi că există o şansă astăzi ca Uniunea Europeană să rămână unită?
Elmar Brok: Cred că da. În acest moment există o excepţie în Italia, dar în medie 70-75% dintre europeni şi cam 80% din Germania sprijină apartenenţa de UE. Ei înţeleg că doar împreună avem o şansă să facem faţă schimbărilor climatice, terorismului, migraţiei, politicilor unora ca Trump şi Putin, atât în planul securităţii, cât şi al comerţului şi în multe alte domenii. Doar împreună avem o şansă să supravieţuim în actualul context global. Aceşti oameni înţeleg de multe ori mai bine ca politicienii pe care îi preocupă doar puterea lor personală. Puterea este pentru a sluji oamenii, nu ca să-i controlezi. Cred că acest lucru nu este clar în minte tuturor.
Balazs Barabas: România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe 1 ianuarie. Credeţi că România este pregătită pentru asta?
Elmar Brok: Nu ştiu, dar tehnic este capabilă. Ştiu că se fac multe pregătiri care fac posibil acest lucru din punct de vedere tehnic. Dar sper că ideea politică din spatele pregătirilor este că le vor folosi pentru a conduce Europa, şi nu în folosul luptelor politice interne.
Balazs Barabas: De ce credeţi că este atât de greu, pentru alegători şi politicieni, să îşi amintească cât de greu este să faci ceva bun, cum a fost şi crearea Uniunii Europene?
Elmar Brok: Cred că avem situaţia din media, în care fiecare este interesat de o singură chestiune şi tot mai puţini oameni şi politicieni au o privire de ansamblu asupra lucrurilor, să găsească un echilibru între ele, să fie deschişi la compromis, necesar în democraţie pentru a avansa, deci să fie pregătiţi pentru compromis democratic, pentru a conduce o ţară şi a lua deciziile bune.
Balazs Barabas: Preşedintele Macron şi cancelarul Merkel au lucrat împreună pentru un plan al viitoarei Uniuni. Ce se va întâmpla acum, când Merkel va pleca din prima linie a politicii?
Elmar Brok: Nu va pleca. Va rămâne cancelar până în toamna lui 2021, deci încă 3 ani. Deci, aproape jumătatea unui mandat de preşedinte în SUA.
Balazs Barabas: Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind statul de drept din România, iar Comisia Europeană a prezentat raportul MCV. Credeţi că politicienii din România își vor schimba obiceiul de a adopta legi noi, dacă nu au făcut asta până acum?
Elmar Brok: Nu, eu sper că au înţeles mesajul. Nu vorbim de articolul 7 în acest moment, dar suntem în momentul de dinaintea articolului 7. Deci, ar trebui să se gândească serios la asta, să schimbe politica lor în chestiunile de principiu, ca să evite ca Parlamentul European să activeze la un moment dat articolul 7 împotriva României. Şi dacă acest lucru s-ar întâmpla în timpul preşedinţiei României, ar fi o situaţie foarte urâtă. Ar trebui să evităm situaţia asta, dar depinde în totalitate de guvernul actual al României să atingă acest scop.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
