Un membru CSM îi răspunde lui Toader: „Mi se pare de-a dreptul revoltător”
Data actualizării: Data publicării:
Judecătorii din completurile de doi și de trei judecători nu se trag la sorți, potrivit legii, ci sunt desemnați de colegiul de conducere, precizează judecătorul Bogdan Mateescu, membru al CSM. Într-o postare-răspuns la declarațiile de luni seară ale ministrului Tudorel Toader, Mateescu arată că i se pare, în aceste condiții, „de-a dreptul revoltător” să se pună la îndoială „valabilitatea hotărârilor judecătorești pronunțate de aceste completuri, în orice mod, chiar și prin aluzii sau indicații bazate pe alte ipoteze decât cele reglementate de lege”.
Într-o postare pe contul său de Facebook, judecătorul Bogdan Mateescu arată că „este corect să cunoaștem legea, dincolo de ceea ce vedem la televizor și provenind chiar din partea unor înalți reprezentanți ai statului român, prezentați ca specialiști în drept”.
„Nicio dispoziție legală nu stabilește că desemnarea judecătorilor în completuri colegiale de doi sau trei judecători, de la judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte se realizează prin tragere la sorți. Nicăieri în țară aceste completuri nu se alcătuiesc prin tragere la sorți! (Nu știu dacă în lume se face pe undeva așa ceva). Pentru că aceeași lege prevede că este atribuția colegiului de conducere stabilirea componenței completurilor de judecată. Chiar și a completului format dintr-un singur judecător”, precizează membrul CSM.
Acesta mai arată că „singura excepție anume prevăzută în legislația română vizează exclusiv completurile de 5 judecători de la ICCJ, numai aici membrii completurilor sunt desemnați prin tragere la sorți”.
„Prin urmare, lucrurile nu sunt «identice» din însași perspectiva legii. (...) A pune la îndoială valabilitatea hotărârilor judecătorești pronunțate de aceste completuri, în orice mod, chiar și prin aluzii sau indicații bazate pe alte ipoteze decât cele reglementate de lege, mi se pare de-a dreptul revoltător”, conchide judecătorul.
„Vis-a-vis de completele de cinci, avem decizia Curţii Constituţionale care a constatat acel conflict juridic de natură constituţională şi imperativ a arătat ce trebuie de făcut şi Înalta Curte a procedat la constiturea legală a completelor de cinci. Mă întrebaţi de cele de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curţii Constituţionale care să aibă în spate să bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei şi analogia nu o putem pune în operă, dar oricând şi oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituţională şi cei care mai sunt în curs de judecată, în căi de atac sau în contestaţie în anulare, dacă mai au termenul să nu fie expirat, pot ridica în faţa instanţei de judecată excepţia de neconstituţionalitate”, a spus Tudorel Toader luni seara, la Antena 3.
El a mai spus că mai evidenţiază o deosebire: „vis-a-vis de completele de cinci Curtea s-a pronunţat în conflict juridic de natură constituţională, vizavi de completele de trei Curtea se poate pronunţa la sesizarea Avocatului Poporului, sau a cuiva ori la o excepţie ridicată de partea oricărui proces, parte judecată în complet de trei, complet la rândul lui nelegal constituit”.