Aprilie 2012: PDL era la guvernare, alături de UNPR şi UDMR. Şeful Executivului, Mihai Răzvan Ungureanu, era văzut ca viitorul candidat al dreptei la preşedinţie. Dar moţiunea de cenzură votată de Parlament pe 27 aprilie a declanşat declinul fostului partid de guvernământ.
„O victorie aşa cum am spus a traseismului şi a lipsei de caracter în politică”, declara Emil boc în 27 aprilie anul trecut.
Înainte de jumătatea anului trecut, PDL a ajuns în opoziţie, iar Victor Ponta a fost numit premier.
„Șampanie nu-i. Domnul prim-ministru, aveţi cumva idee, a mai rămas vreun PDL-ist, că văd o doamnă în portocaliu acolo”, spunea Traian Băsescu în 7 mai 2012.
Alegerile locale din iunie 2012 marchează primul eşec al PDL, care reuşeşte să câştige în doar două judeţe. Următoarea confruntare electorală, de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, aduce o speranţă în tabăra PDL.
„Flacăra democraţiei a rămas aprinsă. Românii au respins lovitura de stat a celor 256 de parlamentari”, declara președintele în 29 iulie anul trecut.
Apropierea alegerilor parlamentare duce la o reconfigurare a scenei politice. UNPR renunţă la alianţa cu PDL şi trece de partea PSD. PDL, cu Vasile Blaga preşedinte, formează Alianţa România Dreaptă, din care fac parte şi Forţa Civică, partidul fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, şi PNŢCD. Alianţa obţine însă rezultate modeste la parlamentare şi se dizolvă imediat după alegeri. Apoi, PDL trece şi printr-o luptă internă între Vasile Blaga şi Elena Udrea, în care intervine şi preşedintele Traian Băsescu.
„Adio, PDL. Ne-am despărțit definitiv”, spunea Traian Băsescu în 24 martie anul acesta.
Victoria lui Vasile Blaga aduce partidul în pragul sciziunii. În plus, apare şi Mişcarea Populară, o fundaţie iniţiată de foşti miniştri ai guvernelor PDL şi susţinută de preşedintele Traian Băsescu.
Acum, Mihai Răzvan Ungureanu conduce un partid care are doar patru parlamentari. O parte din foştii săi miniştri sunt consilieri prezidenţiali şi fondatori ai Mişcării Populare.