Actualizare 18:00: Mircea Diaconu consideră decizia Tribunalului Bucureşti o victorie de etapă.
„Nici la admitere la facultate nu am avut astfel de emoții. Răsuflu ușurat. Totuși, trei decizii stabilesc un lucru pe care încerc să-l spun de doi ani de zile și nimeni nu mă ascultă. Ambii judecători spun că nu am nici o culpă, că am procedat legal și că am fost de bună credință și cer să nu fiu sancționat în vreun fel. Când cineva bate cu ciocanul atunci e justiție”, a declarat Mircea Diaconu.
Actualizare 16.25. „E un act de normalitate, e decizia unei instanţe”, a declarat la Digi24 Marian Muhuleţ, purtătorul de cuvânt al BEC.
Decizia poate fi contestată de ANI.
Biroul Electoral Central (BEC) a motivat ieri decizia prin care a respins candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile pentru Parlamentul European.
Argumentele BEC au fost legate de argumentele care au fost înaintate şi de Agenţia Naţională de Integritate, de decizia din 2012 a instanţei supreme privind situaţia de incompatibilitate şi legea ANI conform căreia o persoană publică găsită în incompatibilitate nu mai poate ocupa o funcţie publică timp de trei ani. În cazul lui Mircea Diaconu, până în 2015.
Agenţia Naţională de Integritate a cerut Biroului Electoral Central să nu valideze candidatura lui Mircea Diaconu. Într-o scrisoare adresată Biroului, conducerea Agenţiei a precizat că fostul liberal nu are voie să ocupe o funcţie eligibilă timp de trei ani.
„Prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă, întrucât legislația nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul Parlamentului României, Parlamentului European – sau alte categorii de autorități formate ca urmare a unui proces electiv. A acepta ideea potrivit căreia candidatura acestuia ar îndeplini condițiile legale având în vedere faptul că funcția eligibilă de senator nu este aceeași cu funcția eligibilă de europarlamentar, ar însemna nerespectarea scopului normei juridice și anume acela de prevenire și sancționare a stării de incompatibilitate”, preciza ANI.
„BEC trebuie să-mi primească dosarul, atât, să vadă dacă am 100.000 de semături şi dacă mă încadrez legii. Mai departe cineva va contesta, şi chestiunea asta se discută în justiţie, dreptul meu de a alege şi de a fi ales în ţara mea se judecă într-o instanţă judecătorească de data asta (...) Vreau să fiu în postura în care să ajung în faţa unui judecător care să îmi spună şi mie dacă eu am drepturile cetăţeneşti întregi sau n-am. Dacă mi-a interzis cineva drepturile cetăţeneşti sau nu”, spunea Mircea Diaconu.
În 19 martie, el a demisionat din PNL, după ce partidul l-a retras de pe listele pentru PE.
În 19 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis decizie definitivă și irevocabilă în sensul menținerii ca legal și temeinic a raportului de evaluare prin care ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului senator Mircea Diaconu.
Raportat la acest fapt, Curtea Constituțională a opinat, prin decizia nr. 972/2012, faptul că „votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a actionat ultra vires, arogându-și competențe care aparțin puterii judecătorești” și a constatat „existența unui conflict juridic de natura constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost investită”.
Astfel, lui Mircea Diaconu este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, respectiv cea de membru al Parlamentului European, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, și anume până la data de 19.06.2015, preciza ANI.