Transparență, doar pe jumătate. Ce cheltuieli trebuie să justifice parlamentarii

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

 

Sunt prezentate nişte sume generale împărţite în două categorii care nu spun nimic - cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii. În plus, potrivit deciziei conducerii Parlamentului, aleşii sunt obligaţi să deconteze cel mult 50% din suma de 10.000 de lei. Diferenţa nu trebuie justificată cu facturi.

În acest moment sunt 15 foşti şi actuali parlamentari acuzaţi de conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. Cu alte cuvinte, banii pentru salariile angajaţilor mergeau tot în familie. Printre cele mai cunoscute cazuri, Florin Pâslaru de la PSD care şi-a angajat fiul şi liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, care şi-a angajat soţia.

Mulţi dintre parlamentarii găsiţi de ANI în conflict de interese sunt acum urmăriţi penal, dar nu au putut fi sancţionaţi de către camera din care fac parte, pentru că statutul actual nu prevede nicio pedeapsă pentru această neregulă.

Multe dintre legile votate sunt de fapt ordonanţe de guvern, aşadar aleşii au un randament şi o eficienţă scăzută şi o medie ruşinoasă de legi iniţiate. E o problemă nu numai a acestei legislaturi. În precedenta, de exemplu, Guvernul a legiferat pentru parlamentari, deşi ei sunt plătiţi să facă legi.

Peste 75% dintre actele nomative adoptate de fostul Parlament erau de fapt ordonanţe. Inclusiv parlamentarii par conştienţi de imaginea proastă şi activitatea slabă, dar dintr-un motiv sau altul nu reuşesc să-şi depăşească propriile neajunsuri.

„De ce discutăm aşa de mult în această legislatură despre declaraţii politice? Fiindcă au rămas singura formă de activitate parlamentară care se face. Nu se mai face nimic altceva şi oamenii, marea lor majoritate, trăiesc cu impresia că e suficient, o dată la trei săptămâni, să pună un consilier să scrie şi să depună o declaraţíe politică. Deci s-a ajuns, totuşi, într-un grad de degradare a activităţii parlamentare pe care cred că nu trebuie să o stimulăm”, a declarat democrat-liberalul Cristian Rădulescu într-o şedinţă a Senatului.