La o lună de la summitul UE aniversar de la Roma, aflăm ce stă în spatele anunţului făcut de Klaus Iohannis cu privire la victoria de atunci a României. Preşedintele a spus atunci că ţara noastră s-a opus cu succes ideii unei Europe cu mai multe viteze, idee care era inclusă în Carta Albă a lui Jean-Claude Juncker privind viitorul Uniunii. Într-un interviu exclusiv pentru Digi24, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a admis că a fost multă confuzie pe acest subiect. Oficialul european a explicat, de asemenea, succesul preşedintelui: Klaus Iohannis a primit, practic, asigurări că Europa cu mai multe viteze nu înseamnă ceea ce se tem noii membri că înseamnă.
Reporter Digi24: Preşedintele nostru a spus, după summitul de la Roma, că România s-a opus cu succes ideii acesteia a unei Europe cu mai multe viteze. Cu toate acestea, în declaraţia de după acel summit aniversar din Roma, liderii europeni au spus că „vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite, acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție". Nu e aceasta tocmai o Europă cu mai multe viteze?
Frans Timmermans: A fost multă confuzie în privinţa a ceea ce înseamnă o Europă cu mai multe viteze. S-a creat impresia că vom avea două Europe diferite: una a ţărilor care merg înainte şi cealaltă, în care ţările rămân unde sunt sau nu fac nimic. Aşa ceva ar crea dezbinare în Europa. Preşedintele român şi unii dintre colegii săi au avut mare succes în eliminarea acestei impresii că vom crea două Europe diferite. Cred că, dacă vă uitaţi cu mare atenţie la ceea ce a spus, de exemplu, cancelarul german pe această temă, ea e foarte implicată pe acest subiect tocmai pentru a preveni diviziunile din Europa, pentru a lăsa Europa să meargă înainte, dar nu cu aceeaşi viteză. Nu asta s-a înţeles „înainte" prin „Europa cu două viteze". Facem asta deja de atât de mult timp! Nu e nimic nou. Această idee nouă a unor dezbinări suplimentare în Europa a fost respinsă. Nu aceasta e direcţia în care mergem, stăm pe acelaşi drum.
La întoarcerea de la Roma, unde unde 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, au marcat 60 de ani de la înființarea UE prin semnarea „Declarației de la Roma”, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că opoziția României față de Europă cu mai multe viteze s-a finalizat cu un succes, întrucât sintagma a fost eliminată inclusiv din discursul liderilor blocului comunitar.
„Ne-am opus și pot să remarc că ne-am opus cu succes. Fiindcă ați constatat cu toții că până și din discursul liderilor a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice. Pasajul la care vă referiți (n.red reporterul care a pus întrebarea) este în perfectă consonanță cu tratativele. Reflectă situația de acum și ce am definit eu cu sintagma colaborare consolidată. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte în care nu toată lumea vrea să intre de la început.
Vă dau două exemple. Nu toată lumea este în zona euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la UE, să devină, la momentul potrivit, și membru în zona euro. Cu ceva excepții făcute la început, cu așa numitele opt-outuri, de exemplu Marea Britanie a avut un opt-out pe euro, acum are opt out de tot. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat, proiectul cu un procuror european. Aici, din 27 și-au arătat interesul imediat 19 state. Deci avem iată un nou proiect în care 19 doresc de la început, ceilalți mai evaluează și, dacă doresc, vor avea ușa deschisă să vina în acest proiect”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele a atras atenția atunci că dacă s-ar fi mers în continuare pe ideea unei Europe cu mai multe viteze, blocul comunitar ar fi făcut pași înapoi, iar statele din Europa de Est ar fi avut de pierdut.