Klaus Iohannis a explicat cum s-a renunțat la „Europa cu mai multe viteze”
Președintele Klaus Iohannis a declarat că opoziția României față de Europă cu mai multe viteze s-a finalizat cu un succes, întrucât sintagma a fost eliminată inclusiv din discursul liderilor blocului comunitar. De asemenea, referitor la pasajul din Declarația de la Roma în care se vorbește despre o Europă „cu ritmuri și intensități diferite”, șeful statului a spus că se referă la dreptul statelor membre de a nu adera la anumite proiecte ale Uniunii Europene sau de a o face la o dată mai târzie față de alte state.
„Ne-am opus și pot să remarc că ne-am opus cu succes. Fiindcă ați constatat cu toții că până și din discursul liderilor a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice. Pasajul la care vă referiți (n.red reporterul care a pus întrebarea) este în perfectă consonanță cu tratativele. Reflectă situația de acum și ce am definit eu cu sintagma colaborare consolidată. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte în care nu toată lumea vrea să intre de la început. Vă dau două exemple. Nu toată lumea este în zona euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la UE, să devină, la momentul potrivit, și membru în zona euro. Cu ceva excepții făcute la început, cu așa numitele opt-outuri, de exemplu Marea Britanie a avut un opt-out pe euro, acum are opt out de tot. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat, proiectul cu un procuror european. Aici, din 27 și-au arătat interesul imediat 19 state. Deci avem iată un nou proiect în care 19 doresc de la început, ceilalți mai evaluează și, dacă doresc, vor avea ușa deschisă să vina în acest proiect”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele a atras atenția că dacă s-ar fi mers în continuare pe ideea unei Europe cu mai multe viteze, blocul comunitar ar fi făcut pași înapoi, iar statele din Europa de Est ar fi avut de pierdut.
„Dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est. Atunci ar fi revenit temerile profunde ale esticilor: aceea de a fi lăsați în urmă. Am adus mai multe argumente și au existat argumente în sprijinul expunerii mele și am reușit în cele din urmă să găsim exprimări mai bune. Cred că s-a înțeles destul de bine că nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu își dorește nimeni să facem pași înapoi, noi vrem să facem pași înainte. Țoti vor o Uniune Europeană mai puternică, ,care face față crizelor, o Uniune Europeană care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni”, a adăugat șeful statului.
În Declarația de la Roma, semnată astăzi de liderii celor 27 de state membre, se face referire la o Europă cu ritmuri și intensități diferite care respectă dreptul tuturor de a se alătura cooperării consolidate.
„Unitatea este atât o necesitate, cât și alegerea noastră liberă. La nivel individual, am fi marginalizați de dinamica mondială. Împreună avem cele mai mari șanse de a o influența și de a ne apăra interesele și valorile comune. Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă”, se arată în textul declarației.
Un moment istoric a avut loc sâmbătă în capitala Italiei, unde 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, au semnat „Declaraţia de la Roma". Este vorba despre documentul prin care liderii UE îşi iau un angajament clar, politic, faţă de menţinerea unităţii. Documentul a fost semnat de liderii europeni chiar în ziua în care se împlinesc 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii Europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
