Tăriceanu răspunde ONG-urilor care i-au cerut demisia

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, le răspunde celor cinci organizaţii ale societăţii civile care i-au cerut demisia urmare a apelui adresat parlamentarilor de a nu mai vota cererile DNA până la alegeri, el susţinând că încearcă să apere Senatul de atacuri din exterior şi că DNA s-a discreditat singură.

Tăriceanu precizează, într-un comunicat, că răspunde cererii celor cinci organizaţii deoarece consideră că demersul lor este de bună-credinţă şi pentru că orice om politic are obligaţia să ţină seama de opiniile reprezentanţilor societăţii civile, care prin definiţie nu ar trebui să fie partizani.

Preşedintele Senatului enumeră cele cinci organizaţii, referindu-se la cei cale le conduc sau le-au condus: ”Freedom House, a cărei directoare este doamna Cristina Guseth, cea propusă candidat la funcţia de ministru al Justiţiei, dar retrasă pentru incompetenţă de Primul Ministru, Dacian Cioloş, chiar înainte de învestire; Centrul Român de Politici Europene, care l-a avut până nu demult ca director pe Cristian Ghinea, actualul ministru pentru Fonduri Europene, viitor candidat la alegeri pe listele USR; GDS, în componenţa căruia se află printre alţii Cătălin Avramescu, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Sever Voinescu, fost deputat PDL şi purtător de cuvânt al PDL; Expert Forum, unde s-au distins în apărarea drepturilor Omului Laura Ştefan  şi Sorin Ioniţă; Iniţiativa România, care se autodefineşte ca fiind «platforma civică născută din mişcările de stradă după tragedia din Colectiv» şi care are drept fondator pe Roxana Dascălu, voluntar în campania prezidenţială a Monicăi Macovei, ca de altfel şi Cristina Guseth, şi Cristian Ghinea”.

Tăriceanu mai precizează că Iniţiativa România a cerut public excluderea din partide şi demisia imediată din funcţiile publice ocupate, a ”tuturor politicienilor inculpati, trimişi în judecată sau condamnaţi nedefinitiv”, întocmind o listă ce cuprinde un număr de 128 de nume de politicieni care au fost inculpaţi: 57 de deputaţi şi eurodeputaţi, 26 de senatori, 28 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 17 primari ai unor municipii reşedinţă de judeţ.

”Motivele invocate în comunicat de cele 5 reprezentante ale societăţii civile pentru demisia mea demonstrează că autorii textului fie că nu au înţeles demersul meu, fie că l-au interpretat greşit. Voi încerca prin cuvinte simple, accesibile tuturor, să vin cu explicaţii suplimentare, aşa încât să-i conving pe semnatarii comunicatului să-şi retragă cererea”, continuă preşedintele Senatului.

El menţionează că în comunicatul ONG-urilor se spune că a solicitat partidelor parlamentare să blocheze cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor în dosarele penale instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

”Eu nu am solicitat «blocarea», ci amânarea, cu respectarea tuturor prevederilor regulamentare, a unui vot până după alegeri, pentru dosare care zac de 5, 6, 7 sau 8 ani în nelucrare în sertarele procurorilor”, spune Tăriceanu.

Preşedintele Senatului citează din nou din comunicatul ONG-urilor: ”Ca preşedinte al Senatului, al doilea om în stat, domnul Tăriceanu nu are dreptul să facă uz de funcţie pentru a ataca şi discredita instituţii independente ale statului”. El răspunde astfel: ”La aceste acuzaţii mă văd obligat să răspund că, în calitate de preşedinte al Senatului, am obligaţia să apăr instituţia pe care am fost mandatat de senatori să o reprezint în relaţia cu terţi. APELUL meu trebuie interpretat ca o încercare de a proteja Senatul de atacuri din exterior, de repetatele încercări de discreditare a Parlamentului, singura instituţie reprezentativă pentru democraţie în orice stat civilizat şi de încercările de alterare a procesului unor alegeri libere, în care cetăţenii sunt puşi să aleagă şi nu instituţiile de forţă ale statului”.

În ceea ce priveşte discreditarea unor instituţii, Tăriceanu susţine că DNA ”s-a discreditat singură”.

”Este momentul să amintesc în acest sens de marele număr de achitări pronunţate de instanţe, de dosarele în care sunt implicate nume sonore şi care au fost retrimise de judecători la DNA din cauza lipsei de probe sau din cauza unor vicii elementare de procedură, de dosare în care s-a dovedit existenţa unor probe falsificate, doar pentru a inventa vinovaţi, de dosare grele care stau ascunse cu anii în sertare şi despre care nimeni nu se sesizează, de dosare care se instrumentează diferenţiat în funcţie de numele celui implicat, dar mai ales în funcţie de apartenenţa la un anumit grup de interese, de situaţii în care prezumţia de nevinovăţie este anulată premeditat de procurori prin scurgerea ilegală de informaţii către presă, de faptul că lupta necesară şi legitimă contra corupţiei s-a transformat într-o vânătoare de adversari politici, mai ales acum, în campania electorală”, mai afirmă preşedintele Senatului.

El numeşte ”tendenţioasă” afirmaţia din comunicatul celor cinci organizaţii că ar fi instigat Senatul ”împotriva sistemului judiciar”.

”Lasând la o parte lipsa de informare a semnatarilor, DNA nu este nici pe departe sistemul judiciar, ei ar fi trebuit să ştie că asemenea «instigări» se fac zilnic de la tribuna Senatului, de la cea a Camerei Deputaţilor şi în mass media, sub forma unor declaraţii politice, pentru care parlamentarii au imunitate. În ciuda acestor «instigări», senatorii şi deputaţii votează după cum le dictează conştiinţa. Pe de altă parte, dacă ar fi să urmez logica acestor reprezentanţi ai societăţii civile, aş putea spune că, atacul la adresa preşedintelui Senatului este un atac la Senat, o «instigare» a societăţii civile împotriva ordinii de drept. Sigur, nu voi apela la o asemenea enormitate, pentru că libertatea de exprimare este garantată de Constituţie şi nu se poate pune semnul ”=” între Senat şi preşedintele Senatului”, este replica lui Tăriceanu.

În încheiere, Călin Popescu Tăriceanu face câteva sugestii celor cinci organizaţii, dar mai ales ”Iniţiativei România” care ”se manifestă foarte vehement” şi de la care se aşteaptă să trateze cu aceeaşi severitate pe toată lumea: ”Spre exemplu, este cunoscută hotărârea definitivă a instanţei privitoare la faptul că Preşedintele Iohannis a devenit proprietarul unor spaţii locative din Sibiu prin falsificarea unor acte oficiale şi că datorează o sumă importantă fiscului. Mai este cunoscut din presă că în declaraţia sa de avere, preşedintele Iohannis a menţionat la capitolul venituri sume mult mai mici decât cele reale, ceea ce se traduce prin fals în declaraţii. Tot la capitolul interes legitim din partea societăţii civile, cred că ar fi util pentru toţi românii să afle dacă preşedintele Iohannis va respecta votul din 11 decembrie sau îl va nominaliza oricum pe Dacian Cioloş. Eu, nici măcar în calitate de preşedinte al Senatului, n-am reuşit să aflu răspunsul la această întrebare”.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Expert Forum (EFOR), Freedom House România (FH), Grupul pentru Dialog Social (GDS) şi mişcarea civică Iniţiativa România (IR) au cerut, luni, "demisia imediată" a preşedintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, deoarece a solicitat parlamentarilor să blocheze cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor în dosarele penale instrumentate de DNA.

"Ca preşedinte al Senatului, al doilea om în stat, domnul Tăriceanu nu are dreptul să facă uz de funcţie pentru a ataca şi discredita instituţii independente ale statului şi să folosească tribuna Senatului pentru a determina încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art. 1 al Constituţiei României", scriu cele cinci organizaţii, într-un comunicat comun.

Centrul Român de Politici Europene, Expert Forum, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social şi Iniţiativa România susţin că, în calitate de preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a folosit funcţia publică pentru a bloca activitatea unei instituţii independente a statului şi pentru a instiga o instituţie politică, din sfera puterii legislative, împotriva sistemului judiciar.

"În calitate de persoană privată, domnul Tăriceanu va avea posibilitatea şi libertatea de a critica orice instituţie a statului doreşte, fără a mai instiga împotriva înfăptuirii justiţiei", mai arată cele cinci organizaţii.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut apel la parlamentari să nu mai voteze nicio cerere DNA de ridicare a imunităţii, până la finalul actualei legislaturi.

”Este binecunoscută poziţia mea potrivit căreia DNA nu mai slujeşte de mult Justiţia, ci, în spatele paravanului luptei necesare şi legitime cu corupţia, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituţii. Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle şi trâmbiţe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanţe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care şi-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidaţi nedoriţi şi incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare”, susţine preşedintele Senatului, într-un ”apel către parlamentari” postat şi pe site-ul Senatului.

El spune că întâmplări vechi, petrecute cu 5, 6, 7 sau 8 ani în urmă, revin tocmai acum în atenţia procurorilor de la DNA, coincidenţă, cu doar două luni înainte de alegeri.

Ulterior, el a declarat că scopul "apelului" său către parlamentari "nu a fost de a face valuri, ci de a atrage atenţia la modul foarte serios că Parlamentul, de o bună bucată de vreme, este o ţintă de discreditare", DNA fixându-şi ca scop "anchetarea cu exclusivitate a membrilor Parlamentului".