FOTO: Facebook
Potrivit lui Tăriceanu, decizia care a fost luată în ședința de luni a Birourilor permanente reunite „deschide calea abdicării de la principiile statului de drept”.
„Birourile permanente reunite ale celor două Camere au adoptat, luni, cu nouă voturi contra șase, o hotărâre care, prin transferul de la plenul Parlamentului către Comisiile reunite pentru Afaceri Europene a dreptului aprobării mandatului cu care se va prezenta primul ministru la Consiliul European, încalcă Legea 373 din 2013 și jurisprudența Curții Constituționale. (...) Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist când Birourile reunite creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR”, afirmă Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presă remis, marți, Agerpres.
Totodată, președintele Senatului trage un semnal de alarmă privind consecințele deciziei luate de către conducerea celor două Camere ale Legislativului și cere grupurilor parlamentare în numele cărora au votat unii membrii ai BP să-și reconsidere poziția.
„Cei care au votat Hotărârea Birourilor permanente reunite cunosc bine legile și procedurile, dar interese obscure și politicianiste i-au determinat să treacă peste norme elementare. Cui folosește această manieră de a face politică? În ce fel de stat de drept trăim dacă instituția de bază a democrației, Parlamentul, ignoră deciziile Curții Constituționale? (...) Anticipez că efectele viitoare ale acestei Hotărâri sunt de o gravitate extremă, pentru că încalcă Legea 373 din 18 decembrie 2013”, susține Tăriceanu.
Acesta reamintește faptul că Legea nr. 373/2013 prevede, la articolul 18, că Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum zece zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte (alin. 1), iar alin.2 precizează că înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern.
„Încă și mai grav este faptul că Hotărârea înfrânge jurisprudența Curții Constituționale care a decis în 2013 (Decizia nr. 449, VIII, pct. 4.2.) astfel: Atunci când deleagă atribuția sa la reuniunile Consiliului European, președintele României nu poate formula sau stabili conținutul mandatului, iar primul ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect/propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. În acest caz, Parlamentul dobândește putere decizională în stabilirea conținutului mandatului datorită relațiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituție)”, precizează Călin Popescu-Tăriceanu.
Comisiile pentru Afaceri europene din Camera Deputaților și Senat se reunesc, marți, pentru a discuta proiectul de mandat cu care premierul Dacian Cioloș va participa la reuniunea Consiliului European.
Vicepreședintele Camerei Deputaților Ludovic Orban preciza, luni, că a propus în Birourile reunite ca, în cazul în care în Comisiile de Afaceri europene există vreo modificare la proiectul de mandat pe care l-a înaintat premierul Cioloș către Parlament, această modificare să se facă prin Hotărârea Parlamentului într-o eventuală reuniune în plen a celor două Camere.
În ședința Birourilor reunite de luni, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a solicitat să existe o dezbatere în plenul reunit al Parlamentul și aprobarea mandatului premierului și în cazul în care Comisiile reunite de Afaceri europene avizează favorabil proiectul de mandat care a fost înaintat de Cioloș.
Președintele Klaus Iohannis l-a delegat pe premierul Dacian Cioloș să participe la reuniunea Consiliului European care va avea loc la Bruxelles pe 17 și 18 decembrie.