În urma demersurilor ministrului de externe român, Luxemburg și Germania au susținut puternic România în fața Austriei, au ridicat presiunea și au chemat părțile la negocieri separate, potrivit unor surse europene politice. Bulgaria a refuzat propunerile de compromis care corespundeau cerințelor Olandei și care ar fi făcut ca Olanda să accepte decuplarea.
A fost momentul în care orice încercare de a convinge Austria să susțină România s-ar fi lovit și de refuzul Olandei, care nu era de acord cu admiterea Bulgariei, cele două țări având un dosar comun de aderare la Schengen.
Înainte de a intra în ședință, ministrul de interne german Nancy Faeser declara că nu poate „înţelege poziţia Austriei” în legătură cu România. „Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat Faeser jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană.Ea a adăugat: „Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.
În timpul discuțiile din JAI, corespondenții de la Bruxelles anunțau chiar că „Germania și Luxemburg amenință că vor bloca accesul Croației la Schengen dacă veto-urile nu sunt ridicate împotriva Bulgariei și României”. Însă, pentru că Olanda se opunea aderării Bulgariei, s-a încercat decuplarea celor două țări, tocmai pentru a obține un vot favorabil României chiar și din partea Austriei. Olanda se pronunțase deja împotriva aderării Bulgariei pentru care cerea îndeplinirea unor condiții suplimentare, dar era de partea României, însă, cele două țări fiind analizate pe un dosar comun, li s-a propus bulgarilor să accepte o amânare și condiții noi: o nouă misiune de experți care să verifice frontierele și un nou raport MCV pozitiv.
În ședința Consiliului JAI, Olanda a cerut decuplarea celor două țări, însă în momentul în care propunerea s-a supus la vot Bulgaria s-a opus.
Cum a obținut România sprijinul Olandei
După ce inițial Olanda a anunțat că se va opune aderării României, guvernul lui Mark Rutte și-a revizuit decizia în urma contactelor diplomatice și a unei misiuni de experți de evaluare cu participarea Olandei suplimentară celei din octombrie, dar și după ce Comisia Europeană a anunțat ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Olanda și Suedia au fost cele două țări convinse în ultimele luni să susțină România.
Demersurile MAE, inclusiv la nivelul ministrului român de externe, au vizat și obținut sprijinul Olandei (obținut la 2 decembrie și concretizat prin propunerea pozitivă a Guvernului olandez, respectiv prin finalizarea la 7 decembrie a procedurilor în Parlamentului olandez) și Suediei (obținut din partea noului Guvern suedez imediat după instalarea sa și omologat în Parlamentul suedez la data de 2 decembrie, în urma obținerii de către MAE, la nivel de ministru de externe român, a schimbării poziției negative a social-democraților suedezi.
MAE a făcut demersuri complexe, inclusiv la nivel de ministru român de externe, pe lângă statele membre și alte state, obținând reconfirmarea sprijinului pentru aderarea României.
Potrivit unor surse diplomatice, MAE a sprijinit demersurile MAI român pe lângă MAI austriac, după ce acesta din urmă a exprimat brusc, la 18 noiembrie, opoziție față de extinderea spațiului Schengen, deși cu doar 2 zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ”sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.
Însă, poziția Austriei a rămas neschimbată până în ziua votului din Consiliul JAI. După respingerea admiterii României și Bulgariei, ministrul de Interne austriac a declarat pentru presa din Austria că „actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte”, deși demersurile României de aderare la Schengen și toate documentele au fost pregătite în detaliu în ultima perioadă de timp.
Întrebat cum comentează supărarea românilor după acest vot, în condițiile în care doar un mic procentaj din imigranții ilegali ajunge în Austria prin România, Karner a răspuns: „Și eu sunt supărat”.
Editor : G.M.
