Echipele de negociere ale PSD, PNL și UDMR care lucrează la programul de guvernare au reușit să închidă câteva capitole - Fonduri Europene, Externe, Apărare, Sănătate, Interne - încearcă să rezolve disputele pe temele de Justiție, Finanțe și Economie, dar discuțiile sunt departe de a se fi încheiat, în principal din cauza neînțelegerilor apărute la împărțirea ministerelor între cele trei partide care vor forma viitorul arc guvernamental.
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la interviurile Digi24.ro, că negocierile s-au blocat la discuțiile despre cine va primi postul de prim-ministru. PSD, prin vocea președintelui său, Marcel Ciolacu, a anunțat că nu se va crampona neapărat de această funcție, fiind dispus să accepte și desemnarea unei persoane independente politic în fruntea Executivului.
La PNL în schimb, discuțiile sunt mai complicate, din cauza dorinței lui Florin Cîțu de a fi prim-ministru. Spiritele liberalilor sunt destul de încinse din cauza aceasta, încă de săptămânile trecute, când Florin Cîțu a fost acuzat de colegi, în special de grupul ardelenilor, că l-a sabotat pe Nicolae Ciucă, fostul premier desemnat, în cadrul negocierilor pentru formarea guvernului, scopul final fiind acela de a nu se reuși conturarea unei majorități parlamentare, pentru ca el să-și păstreze în continuare șansele de a fi nominalizat.
Premier prin rotație și ambițiile lui Florin Cîțu
Situația se repetă și în cadrul negocierilor actuale cu PSD și UDMR. La propunerea lui Kelemen Hunor a fost avansată, ca soluție pentru deblocarea discuțiilor, varianta rotației premierilor, astfel încât să fie satisfăcute orgoliile tuturor formațiunilor care ar putea face parte din coaliția de guvernare. Respectiv să fie numit un premier de la PNL pentru o perioadă de doi ani, apoi unul de la PSD, apoi chiar unul de la UDMR șamd.
Pentru că liberalii nu sunt de acord să înceapă rotația cu PSD și PSD a anunțat răspicat că Florin Cîțu nu mai poate fi prim-ministru, și nici măcar membru al Guvernului, având în vedere că social-democrații au votat o moțiune de cenzură pentru demiterea acestuia din funcție, discuțiile se îndreaptă către posibilitatea optării pentru un premier specialist, tehnocrat sau independent, fiind vehiculat deocamdată numele lui Nicolae Ciucă în acest sens. Acesta ar fi acceptat și de către pesediști, însă Florin Cîțu se opune, din nou, argumentând, chiar la negocierile cu liderii PSD, că nu poate permite formarea unui pol de putere în interiorul PNL în jurul unui alt lider, pentru că acest lucru i-ar afecta lui autoritatea.
Cîțu mai are și alte obiective personale la aceste negocieri, și anume ca el să fie susținut pentru a prelua șefia Senatului, iar bunul său prieten, Dan Vîlceanu, să rămână la Ministerul Finanțelor.
Voci din conducerea PNL spun că, în cazul în care Florin Cîțu ar încerca din nou, în cadrul ședințelor BEX și BPN al PNL, să se impună ca și propunere a partidului pentru postul de premier, va întâmpina rezistență și ar risca chiar „să fie președintele cu cel mai scurt mandat din istoria partidului”.
Pe de altă parte, chiar din anturajul lui Florin Cîțu sunt scurse către presă amenințări voalate despre o posibilă scindare a partidului în cazul în care acesta nu ar fi propulsat din nou pe postul de premier sau măcar nu ar ajunge președinte al Senatului.
Cum ar putea arăta guvernul PSD-PNL-UDMR
Cel mai probabil, președintele Iohannis va tranșa problema identității premierului, însă negocierile pentru desenarea viitorului guvern sunt anevoioase și din cauza luptei de putere între cele trei partide, în special între PSD și PNL, dar și a dorinței sau a refuzului unora dintre liderii acestora de a face parte din Executiv.
De exemplu, Mihai Tudose, fost premier și actual europarlamentar, vehiculat drept ministru al Economiei și chiar al Apărării, nu-și dorește să renunțe la postul de la Bruxelles pentru a se muta înapoi la București.
Colegul său, Sorin Grindeanu, văzut ca posibil vicepremier sau ministru al Transporturilor, și-ar dori mai degrabă o funcție de conducere în Parlament.
După ultimele discuții dintre cele trei partide, Guvernul PSD-PNL-UDMR ar putea avea 21 de ministere. Pe lângă ministerele deja existente, ar urma să apară un minister pentru mediul de afaceri, un minister pentru familie și, posibil, un minister pentru diaspora. De asemenea, s-a discutat despre înființarea unui minister pentru turism. Din cele 21 de ministere, 3 ministere a putea ajunge la UDMR, iar cele două partide, PNL și PSD, să împărtă câte 9 ministere fiecare.
Sunt câteva nume date ca sigure în viitorul guvern, este vorba de minstrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, sau ministrul Energiei, Virgil Popescu. De asemenea, este foarte posibil ca Lucian Bode să rămână la Interne, dacă ministerul Apărării va merge la PSD. Raluca Turcan ar putea fi ministru al familiei, dacă PSD va insistat să primească portofoliul de la Muncă.
Social democrații vor să intre în guvern cu prima garnitură de lideri politici. Astfel, la Sănătate va merge Alexandru Rafila, pentru ministerul Transporturilor este vehiculat numele lui Sorin Grindeanu, la Muncă ar putea fi Marius Budăi, în timp ce la Agricultură este dat ca variantă Adrian Ionuț Chesnoiu. La Cultură, ministerul ar putea ajunge la Vasile Dîncu. PSD mai vrea ministerul Finanțelor, Economiei, sau Mediu.
Nu s-a ajuns la niciun acord pentru ministere importante, cum ar fi Fondurile Europene, IMM-uri sau Digitalizare.
UDMR va păstra ministerul Dezvoltării și ar putea rămâne și cu portofoliile de la Tineret și Sport și Mediu.
Până la finalul săptămânii schița viitorului cabinet ar trebui finalizată, astfel încât săptămâna viitoare noua coaliție PSD-PNL-UDMR să depună la Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Votul de învestitură ar putea fi dat până pe 18 noiembrie.
