Este una dintre concluziile specialiştilor olandezi care au făcut un studiu în România. Aceştia au intervievat 1.200 de persoane condamnate.
Una dintre observaţii este aceea că cei mai mulţi dintre românii condamnaţi pentru corupţie spun că au luat mită sau au făcut trafic de influenţă pentru bunăstarea familiei şi nu pentru vreun beneficiu personal. Specialiştii au făcut şi un portret al coruptului.
Profilul condamnatului:
- bărbat
- vârsta peste 40 de ani
- căsătorit
- licențiat
- condamnat pentru prima dată
- pedeapsa cuprinsă între 4 și 10 ani
- nu a recunoscut fapta la proces
Motivațiile pentru corupție
- întregul sistem încurajează corupţia
- există corupţie mai mare la nivel mai înalt
Câteva exemple:
Studiul scoate la iveală faptul că foarte puţini dintre cei judecaţi şi-au recunoscut faptele. Sunt convinşi că nu au făcut nimic ilegal sau au găsit alte explicaţii pentru pedeapsa dată de judecători.
Se întâmpla cu Adrian Năstase, ca la 30 ianuarie 2012 declara: „Sunt neplăcut surprins de decizia pe care completul de execuţie gândit de Daniel Morar, de decizia pe care acest complet a dat-o în dosarul Trofeul Calităţii - Afişe Electorale. Este un dosar politic”.
Un proces incorect este altă scuză invocată de cei pe care judecătorii îi condamnă.
„Nu există nicio probă, nici directă, nici indirectă în ceea ce mă priveşte”, spunea Dan Voiculescu la 27 iunie 2013.
„Voi face recurs în mod evident pentru chestiunile de procedură. Nu am avut posibilitatea să realizăm dreptul la apărare într-un mod convenabil”, spunea și Adrian Năstase.
Cu toate acestea, condamnările au curs. Şi fostul premier Adrian Năstase, şi fondatorul Partidului Conservator au ajuns în închisoare. În perioada ianuarie 2006 - decembrie 2013, 2.547 de inculpaţi au fost condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive. Aproape jumătate aveau funcţii politice. Printre ei sunt 3 miniştri, 14 parlamentari, doi secretari de stat, doi preşedinţi de consilii judeţene, 49 primari şi prefecţi, 34 judecători şi procurori.