Statul la stat | Rețeta succesului în viață: Pile la partid(e) pentru funcții călduțe cu salarii uriașe
Continuăm astăzi să vă arătăm alte exemple de clienţi politici pe care partidele i-au plasat în funcţii bine plătite în diverse companii de stat sau instituţii publice. Mulţi ajung să câştige mii de euro lunar doar pentru că fac parte dintr-un Comitet sau Consiliu de Administraţie. Abili, unii dintre ei, schimbă partidul când acesta iese de la Guvernare şi migrează către altă formaţiune politică pentru a-şi menţine funcţiile publice în care au fost plasaţi. Urmăriţi un nou episod al proiectului Statul la Stat.
Andreea Lambru, ALDE
Ponta, la Congresul TNL, după ce Lambru se împiedică şi cade: Măi, o fată aveţi, mă, şi pe aia o distrugeţi.
Tânăra care s-a împiedicat este Andreea Lambru. Se întâmpla în 2013, la un congres TNL pe când avea 28 de ani și era proaspăt numită secretar general adjunct al Guvernului din partea PNL. Era în timpul guvernării USL. A pierdut funcţia în 2014 când liberalii au ieşit de la guvernare dar a recuperat-o trei ani mai târziu după ce a migrat la ALDE.
Tot în 2017 a fost propusă - cu succes - preşedinta Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Propunerea a venit din partea ministerului energiei, pe când ministru era colegul de partid de la ALDE, Toma Petcu. Apoi, conducerea ministerului a fost preluată de Anton Anton, un alt coleg de partid, care i-a mai dat doamnei Lambru un mandat la Hidroelectrica, chiar dacă pregătirea sa este în alt domeniu. A terminat o facultate privată de Relaţii Internaţionale Financiar Bancare.
Anton Anton, fost ministru al Energiei: Numirile din Consiliul de Supraveghere nu le mai ştiu.
Reporter: Doamna Lambru, o ştiţi, dumneavoastră aţi propus-o, adică ministerul. Vă amintiţi?
Anton Anton: Nu!
Reporter: A fost anul trecut, în februarie 2019.
Anton Anton: Se poate.
Reporter: Ne puteţi spune ce a calificat-o pentru acea funcţie?
Anton Anton: Încă o dată, ţi-am mai spus, nu îmi aduc aminte despre ce vorbeşti, nu îmi aduc aminte. Nu mai sunt ministru, la revedere...
Reporter: Păi, dumneavostră aţi propus-o domnule Anton, acum serios, nu vă aduceţi aminte de doamna, o mai ştiţi cum arată? Domnule Anton?!...
Uitarea domnului Anton este destul de bizară. Pe site-ul ALDE Bucureşti, fotografiile celor doi stau una lângă alta: unul e preşedintele filialei sector 1, iar celălalt al filialei sector 2.
La începutul anului trecut Andreea Lambru încasa de la Hidroelectrica o indemnizaţie lunară de 11.332 lei. Oricum, câștigurile sale - de la stat - sunt remarcabile. În 2018, de exemplu, când a fost secretar general al Guvernului, a făcut parte şi din Comitetul Interministerial care coordonează actvitatea Eximbank. Numai de aici a încasat aproape 240 de mii de lei, adică aproximatix 50 de mii de euro. Am încercat să stăm de vorbă cu domnia sa.
Reporter: Vă găsiţi 5 minute să ne putem întâlni, să stăm de vorbă?
Andreea Lambru: Da, v-am spus, stabiliţi prin departamentul de comunicare o zi şi o oră.
Reporter: Păi eu vreau să stabilesc cu dumneavostră pentru că, cum să zic, întrebările sunt adresate direct dumneavoastră, în legătură cu modul în care aţi fost numită acolo, nu are neapărat legătură cu departamentul de comunicare al Hidroelectrica.
Andreea Lambru: Procedura de numire a fost o precedură de selecţie pe 109.
Reporter: Absolut.
Andreea Lambru: A fost o procedură de selecţie, în urma căreia eu ocup funcţia în momentul de faţă la Hidroelectrica.
Reporter: Ok... Asta vă rog, să ne întâlnim şi să stăm puţin de vorbă pe acest subiect. Dacă se poate!
Andreea Lambru: Da, asta v-am şi rugat, luaţi legătura ca să putem să stabilim o întâlnire.
Am ținut cont de rugăminte și am luat legătura cu biroul de presă. Se întâmpla pe 30 iunie, acest lucru. Am aflat atunci că doamna Lambru e foarte prinsă cu treaba, are de pregătit două şedinţe ale Consiliului de Supraveghere şi abia pe data de 17 iulie ne putem vedea. Dar, dacă ne grăbim, putem să transmitem întrebările în scris. Am trimis un alt mail în care am întrebat-o pe doamna Lambru dacă numirea sa a fost una politică şi ce o califică să ocupe o astfel de funcţie.
Hidroelectrica: „Față de întrebările adresate, vă facem precizarea că toți membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au fost selectați de către o firmă de head-hunting, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice...”, se arată în răspunsul primit.
Gheorghe Pecingină, PNL
Mergem la altă instituție și găsim o altă poveste. Povestea actualului secretar de stat de Finanțe, Gheorghe Pecingină. Domnia sa e membru şi în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri de unde încasează o indemnizaţie brută lunară de 12.062 de lei. Suma vine pe lângă salariu de la minster, care este de 16.640 de lei brut. Doar pentru că este secretar de stat la finanţe, ocupă automat o funcţie şi în Comitetul Interministerial care gestionează activitatea Eximbak. De aici câştigă, în fiecare lună, nu mai puţin de 4.000 de euro. Acum este membru PNL. A ajuns aici după ce a trecut şi pe la PPDD, PDL, PSD şi ALDE.
Reporter: Aveţi zilele acestea cinci minute să îmi puteţi da şi mie un scurt interviu?
Gheorghe Pecingină: Nu intră în atribuţiile mele, Sebastian Burduja se ocupă de relaţia cu mass-media.
Reporter: Ştiu dar haideţi să vă spun despre ce este vorba în material. Este vorba despre modul în care sunt numiţi anumiţi oameni politici în conducerile companiilor de stat. Şi am văzut că sunteţi şi dumnevoastră la Fondul de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, mai sunteţi şi la Eximbank în Comitetul Intermini...
Gheorghe Pecingină: Nu, nu, nu sunt la Eximbank, aveţi o informaţie eronată, dar mă repet, de relaţia cu mass-media se ocupă Sebastian Burduja.
Reporter: Păi este o chestie care vă vizează pe dumneavostră... A închis...
Îi reamintim noi domnului Pecingină că este chiar preşedintele Comitetului Interministerial al Eximbank iar dovada este chiar semnătura dânsului pe o Hotărâre a Comitetului din 7 aprilie 2020.
Toni Greblă, PSD
Toni Greblă este un alt exemplu de politician care ani de zile a trăit din salariu de la stat . A fost prefect de două ori, consilier al ministrului de interne, iar din 2008 a devenit senator PSD. În 2013 este numit de Senat, judecător al Curţii Constituţionale. Doi ani mai târziu îşi dă demisia în urma unui dosar de corupţie, dar în urma procesului este achitat. Partidul însă nu a uitat de el. Rămas fără slujbă, în noiembrie 2018 este numit secretar general al Guvernului la propunerea lui Liviu Dragnea. Exact un an mai târziu însă, Guvernul se schimbă, iar Toni Greblă este dat afară şi iar rămâne fără slujbă. Partidul îi este din nou aproape şi îi oferă un post de şef la Consiliul Legislativ.
Toni Greblă: Eu nu sunt membru de partid de şase ani de zile, însă într-o carieră de 40 de ani am ocupat foarte multe demnităţi publice, probabil şi urmare a responsabilităţii de care am dat dovadă şi urmare a faptului că am o pregătire şi o experienţă pe care nu foarte mulţi din acestă ţară o au.
Mariana Moț, PSD
Tot într-un post de şef la Consiliul Legislativ, PSD a plasat-o şi pe Mariana Moţ, fost secretar de stat în ministerul justiției. Aceasta a fost numită în funcție în ianuarie 2017 când ministru era Florin Iordache, cu puțin timp înainte de adoptarea controversatei OUG 13. Ulterior, a fost menținută în funcție și de Tudorel Toader, fiind cea care susținea în Parlament poziția ministerului în legătură cu inițiativele legislative dezbătute.
Reporter: Este şi o recompensă din partea partidului?
Mariana Moţ: Nu, eu nu o văd ca o recompensă, o văd ca o continuare a activităţii mele profesionale.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
