Şedinţă solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la UE

România sărbătoreşte, în 2022, 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, miercuri, într-o şedinţă solemnă, la eveniment fiind prezent şi ministrul pentru Europa şi Afaceri externe al Republicii Franceze, Jean-Yves Le Drian. Franţa a preluat la 1 ianuarie Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. România a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007.

Marcel Ciolacu: La 15 ani de la aderarea la UE, România are nevoie de un nou pact politic

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat, miercuri, la şedinţa solemnă a Parlamentului, că la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană este nevoie de un nou pact politic, precum momentul Snagov, care să dea direcţie României în UE în perioada următoare.

„Încă de la apariţia statului român modern, poporul român a îmbrăţişat cu entuziasm şi pasiune cultura occidentală şi, în special, pe cea franceză. Perioada paşoptiştilor, cea a regalităţii, în timpul şi între cele două războaie mondiale, alegerea românilor a fost mereu Europa. După o îndepărtare forţată în anii comunismului, anul 1989 a însemnat reafirmarea cu toată puterea şi determinarea unui popor dornic de libertate a apartenenţei la proiectul european. A urmat un drum lung marcat de numeroase decizii şi reforme dificile, dar care a culminat în anul 2007 cu unul dintre cele mai semnificative momente ale istoriei noastre recente - aderarea la Uniunea Europeană. Acel moment a fost o mare victorie a României, dar în egală măsură şi o victorie Europei”, a transmis Ciolacu.

Florin Cîţu: Intrarea în UE - benefică şi necesară, chiar dacă unii dintre noi au alte opinii

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a declarat că intrarea României în Uniunea Europeană este „benefică” şi „necesară”, chiar dacă există şi alte opinii.

„Intrarea în UE este benefică pentru toţi românii, dar, în acelaşi timp, necesară, chiar dacă unii dintre noi au alte opinii. Poate prea des în ultimii ani unii politicieni au folosit sau au promovat negativ aderarea României la UE. Totuşi, este o realitate de necontestat că aderarea la UE a adus bunăstare, libertate, securitate României (...) şi românilor, indiferent de forma ei definită de Constituţie: alimentară, financiară, socială sau sanitară. Cele mai mari câştiguri pentru România şi români sunt cele trei mari libertăţi care nu au existat înainte de aderare: libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor”, a subliniat preşedintele Senatului, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la UE.

Nicolae Ciucă: Cei 15 ani de la aderarea României la UE - transformări semnificative în beneficiul cetăţenilor

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, că anii trecuţi de la aderarea României la Uniunea Europeană au echivalat cu transformări semnificative în beneficiul cetăţenilor români.

„Cei 15 ani de la aderarea României au echivalat cu transformări semnificative în beneficiul cetăţenilor noştri. De asemenea, a fost o perioadă în care am înţeles importanţa şi am susţinut o Uniune Europeană puternică, solidară, coezivă. România şi-a dorit să intre în Uniune şi a fost primită ca urmare a voinţei românilor, care şi-au dorit democraţie, libertate, economie de piaţă, atunci când au ieşit în stradă pentru a răsturna regimul totalitar comunist”, a declarat Ciucă, la şedinţa solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la UE.

Şeful Executivului a arătat că expertiza şi finanţarea europene şi-au pus indisolubil amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susţinerea dezvoltării şi modernizării agriculturii româneşti sau despre participarea la proiecte de cercetare.

„Mai mult decât atât, milioane de români lucrează, învaţă ori îşi petrec vacanţele în alte ţări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor româneşti sunt operate către state membre ale UE. Piaţa Unică europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber şi sprijin acordat prin finanţările europene. Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanţate prin programele Erasmus. După aderarea la UE, Produsul Intern Brut al României s-a triplat (2006 - 342,7 miliarde lei, 2021 - 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei, 2021 - 61.368 lei)”, a spus el.

Jean-Yves Le Drian: Prin aderarea la UE, România şi-a recâştigat locul cuvenit în inima Europei

Prin aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a câştigat locul în „inima” Europei, a afirmat, miercuri, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian.

Prezent la şedinţa solemnă a Parlamentului de la Bucureşti, dedicată celebrării a 15 ani de la aderarea României la UE, oficialul francez a evocat în discursul său personalităţi precum Ionesco, Cioran, Brâncuşi sau Alexandru Ioan Cuza.

„Prin aderarea la Uniune, în 2007, România şi-a recâştigat locul cuvenit în inima Europei noastre. A fost încă un pas pe drumul care v-a permis să încheiaţi un capitol de câteva decenii de dictatură, lipsuri şi nedreptăţi”, a spus el.

Acest pas a fost unul pe calea „care - după un secol de conflicte şi dezbinări - a dus la reunificarea Europei noastre”, a arătat ministrul francez. „Am spus-o la Praga, când comemoram Revoluţiile din 1989, precum cea care a început, pentru dumneavoastră, la Timişoara, cu lozincile «Libertate şi Justiţie» şi vreau să o spun din nou astăzi, în faţa dumneavoastră: eu prefer cuvântului «extindere», care ne îndepărtează unii de alţii, cuvântul «reunificare», pentru că ne apropie”, a punctat Le Drian.

Mai mult, el a apreciat că momentul aderării din 2007, „a fost pregătit de momentul istoric din 1989, când Europa a putut în sfârşit să se regăsească”.

Le Drian a vorbit despre momentul „când în sfârşit, odată cu Cortina de Fier, această noţiune complet artificială a Europei de Est s-a ridicat”. „Într-adevăr, naţiunile noastre sunt diferite, dar întotdeauna a existat o singură Europă, cea pe care împreună o numim a noastră, cea pe care anul 1989 ne-a oferit-o”, a subliniat el.

„În opinia mea, una dintre cele mai mari provocări cu care trebuie să ne confruntăm împreună este restabilirea unei relaţii de stabilitate şi predictibilitate cu Rusia. Aceasta este, fără îndoială, provocarea unei generaţii. Dar este, în acelaşi timp, o provocare urgentă. Pentru că este din ce în ce mai clar, de câţiva ani şi astăzi şi mai mult, că vecinul nostru rus a ales să se comporte ca o putere a dezechilibrului”, a declarat şeful diplomaţiei franceze.

Editor : Liviu Cojan