Are România capacitatea de a apăra Ucraina? „E greu de spus, nu ştim ce forţe au mobilizat rivalii. Dacă vorbim despre atac infiormatic, nu vorbim doar despre oamenii din ţara respectivă, ci de alte resurse. calculatoare compromise în alte tări viruşi pe care nu îi cunoaştem încă sau hackeri infiltraţi în agenţiile statului”, a spus Bogdan Botezatu, expert în securitate cibernetică.
Ca stat protector, ţara noastră ar trebui să se asigure că serviciile critice ale Ucrainei vor fi funcţionale. În 2008, în Georgia, hackerii au preluat controlul băncilor, al reţelelor de transport şi de energie. Instituţiile de presă au fost şi ele atacat informatic, iar populaţia nu a mai aflat ce se întâmplă în propria ţară. Scutul oferit de autorităţile române pentru Ucraina ar trebui să prevină repetarea scenariului. Prin ajutorul acordat vecinilor, România va fi însă nevoită să-şi întărească sistemele de apărare.
Dar România nu este singură. Un eventual atac asupra noastră, va activa automat tratatul NATO. „Oricât ar fi Rusia de mare, nu poate face faţă celor 28 de state SUA, Franța. Marea Britanie, Germania”, a spus Traian Băsescu.
România participă în calitate de naţiune-lider, în baza unei hotărâri CSAT, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a ţărilor membre NATO, anunţă SRI într-un comunicat de presă.
”În contextul evenimentelor generate de tensionarea relaţiilor ruso-ucrainene şi pe fondul necesităţii Alianţei Nord-Atlantice de a-şi întări graniţa de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut şi ideea creării, pe baza contribuţiei voluntare a ţărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei”, precizează SRI într-un comunicat de presă dat publicităţii sâmbătă.
Conform sursei citate, expertiza pe care SRI o deţine în domeniul securităţii cibernetice - apreciată atât în proiecte desfăşurate în ţara noastră, cât şi în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuţii la crearea de platforme specifice şi prin participarea activă la exerciţii precum Cyber Coalition – a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării ţării noastre, prin Serviciul Român de Informaţii, în calitate de naţiune-lider, la acest Fond.
Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Ţara Galilor (4-5 septembrie), România şi-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.
”Această calitate presupune definirea, de către specialiştii naţionali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerinţelor tehnice şi a arhitecturii unui sistem de protecţie a unor infrastructuri critice IT&C împotriva ameninţărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a naţiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca şi contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, naţiunea-lider va asigura managementul de proiect şi instruirea specialiştilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicat.
SRI mai precizează că, având în vedere evoluţiile de securitate în domeniu, România, prin instituţiile abilitate, acordă o atenţie deosebită prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa sa şi a aliaţilor săi.