Marți a fost lansată rețeaua-pilot de diplomație climatică/verde a României, eveniment găzduit de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Potrivit unui comunicat MAE, rețeaua, din care fac 18 misiuni diplomatice ale României, se lansează în contextul în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai acute. Ministrul Bogdan Aurescu a enunțat care sunt obiectivele ei.
La lansarea rețelei de diplomație climatică au participat ministrul Mediului, Tánczos Barna, consilierul de stat pentru climă și sustenabilitate în cadrul Administrației Prezidențiale, Alexandra-Maria Bocșe, precum și mai mulți reprezentanți ai misiunilor străine acreditate la București și ai ambasadelor României parte a rețelei-pilot. Ceremonia a fost moderată de secretarul de stat Cornel Feruță.
Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că lansarea rețelei-pilot de diplomație climatică, din care fac parte până în prezent 18 misiuni ale României, care au arătat, până la acest moment, cea mai mare implicare pe acest dosar de prioritate maximă (Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles UE, Delegația României la Bruxelles NATO, Misiunile Permanente de la New York și de la Geneva, ambasadele României la Nairobi, Kuwait, Londra, Copenhaga, Roma, Berna, Stockholm, Haga, Viena, Paris, Varșovia, Oslo, Islamabad, Washington), reprezintă o premieră pentru diplomația română și are loc în contextul în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai acute și sunt un multiplicator al amenințărilor, putând submina stabilitatea și securitatea globală, prin impactul asupra securității umane. În acest context, ministrul român a subliniat rolul sine qua non al cooperării multilaterale ca soluție pragmatică în dosarul schimbărilor climatice, potrivit comunicatului.
Cu privire la ralierea Ministerului Afacerilor Externe la obiectivele de ordin climatic asumate la nivel național și internațional, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a precizat că „ne dorim ca prin această rețea să consolidăm expertiza diplomației române în domeniu, să facilităm dialogul între misiuni, precum și între acestea și autoritățile naționale relevante din statele de reședință. Este o rețea-pilot pentru că, pe termen lung, ne propunem ca toate misiunile României să facă parte din această rețea”.
Totodată, șeful diplomației române a exprimat aprecierea față de sprijinul acordat acestui proiect de către instituțiile relevante, în special Administrația Prezidențială și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru operaționalizarea acestui proiect, precum și ambasadele străine acreditate la București, potrivit comunicatului.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat încadrarea demersului MAE în eforturile la nivel european și internațional în sprijinul diplomației climatice, amintind Concluziile Consiliului Afaceri Externe privind diplomația climatică și energetică (din ianuarie 2021), precum și abordarea acestei teme în cadrul celui mai recent Consiliu European desfășurat la 24 – 25 mai 2021, prioritățile din Pactul Verde European, obiectivele de dezvoltare durabilă și a celor din Acordul de la Paris. Totodată, a manifestat apreciere privind angajamentele asumate de o serie de state în perioada premergătoare a celei de-a 26-a Conferințe a Părților (COP 26) la Convenția-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, care urmează să aibă loc în luna noiembrie 2021, la Glasgow.
În context, ministrul român a amintit că anul acesta se marchează cinci ani de la adoptarea Acordului de la Paris și a salutat revenirea Statelor Unite ale Americii în cadrul acestui instrument multilateral esențial pentru subiectul schimbărilor climatice. Totodată, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea transatlantică pe acest subiect, amintind participarea sa, alături de Trimisul Special al SUA pentru climă, John Kerry, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE dedicată schimbărilor climatice, desfășurată la numai două zile după preluarea mandatului de către președintele american Joseph Biden.
Obiectivele rețelei de diplomație climatică
Șeful diplomației române s-a referit la mandatul rețelei de diplomație climatică/verde a României și a arătat care sunt obiectivele sale.
- identificarea și implementarea proiectelor bilaterale, cu alte state, de interes comun și stimularea cooperării în ceea ce privește know-how-ul, tehnologia și alte subiecte de relevanță
- promovarea pe plan extern a priorităților și perspectivelor naționale cu privire la problemele legate de climă
- sprijinirea obiectivelor agreate la nivelul UE pentru forurile internaționale, în special a celor aferente Convenției-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice
- susținerea punerii în aplicare a politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare, în contextul în care componenta climatică a acesteia va înregistra o creștere progresivă.
Totodată, a reiterat ambiția de a extinde această rețea-pilot la toate misiunile României și a făcut un apel la propuneri inovative în cadrul acesteia.
În încheiere, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a încurajat inițiativa, creativitatea și eforturile membrilor rețelei pentru îndeplinirea mandatului acesteia, subliniind că mediul sănătos și clima sunt premise esențiale pentru o dezvoltare durabilă, echitabilă și incluzivă, în beneficiul tuturor.
"Una dintre cele mai mari provocări la adresa omenirii"
În intervenția sa, consilierul de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Alexandra Bocșe, a arătat că schimbările climatice reprezintă un domeniu prioritar pentru președintele Klaus Iohannis, care și-a luat public și "angajamentul de a contribui la consolidarea la nivel european și internațional a rolului României".
"Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări la adresa omenirii, în condițiile în care traversăm o perioadă de urgență climatică. Efectele schimbărilor climatice nu cunosc granițe naționale, așadar cooperarea internațională în acest domeniu este esențială. Profit de această ocazie pentru a vă invita să colaborați strâns cu România pe teme privind schimbările climatice", s-a adresat consilierul de stat ambasadorilor și reprezentanților misiunilor diplomatice acreditați la București.
"Menționez că există oportunitatea de a învăța din politicile publice pe care le dezvoltăm la nivel guvernamental în diferite state, există și municipalități în România care vor să interacționeze cu autorități locale din alte state pe teme de sustenabilitate și climă. De asemenea, nu mă îndoiesc că mediul economic din România și cel din statele pe care le reprezentați pot dezvolta împreună activități de succes, care să aducă creștere economică și noi locuri de muncă, în jurul economiei sustenabilității", a mai arătat Alexandra Bocșe în intervenția sa.
___________
Discursul integral al ministrului Bogdan Aurescu la lansarea rețelei-pilot de diplomație climatică a României, transmis de Ministerul de Externe:
Doamnă consilier de stat,
Domnule ministru,
Excelențele voastre, dragi colegi, distinși participanți,
Am plăcerea de a deschide acest eveniment care marchează o premieră pentru diplomația română: lansarea rețelei-pilot a României de diplomație climatică, sau, altfel spus, de diplomație verde. Aceasta reunește, în acest stadiu pilot, așa cum spunea colegul meu, domnul secretar de stat Feruță, 18 misiuni diplomatice ale României – misiunile care au arătat, până la acest moment, cea mai mare implicare pe acest dosar de prioritate maximă. Rețeaua acoperă o arie geografică largă, din Europa, unde sunt 13 misiuni în această rețea-pilot, continentul american, cu două misiuni, Asia, cu două misiuni, Africa, cu o ambasadă: de la Washington la Islamabad și de la Oslo la Nairobi.
Ne dorim ca prin această rețea să consolidăm expertiza diplomației române în domeniu, să facilităm dialogul între misiuni, precum și între acestea și autoritățile naționale relevante. Este o rețea-pilot pentru că, pe termen lung, ne propunem ca toate misiunile României să facă parte din această rețea.
Asistăm în prezent la efecte ale schimbărilor climatice din ce în ce mai acute, cu impact negativ asupra mediului înconjurător. Începând din anii ’50, multe dintre schimbările observate sunt fără precedent. Atmosfera și oceanul s-au încălzit, cantitățile de zăpadă și gheață s-au diminuat, nivelul mării a crescut. Sunt efecte pe care le observăm în viața de zi cu zi și care au un impact major asupra calității vieții noastre.
Ca membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU am adus în atenția acestui organism, alături de alți colegi, acest subiect foarte important al relației dintre creșterea nivelului mărilor și oceanelor – ca efect al schimbărilor climatice – și dreptul internațional și am și inițiat, împreună cu colegii mei, introducerea acestei teme pe agenda Comisiei. Și în calitate de co-președinte al Grupului de Studiu al Comisiei pe acest subiect, am elaborat anul trecut și am prezentat Comisiei primul raport cu privire la aspectele legate de dreptul mării în relație cu creșterea nivelului mărilor și oceanelor.
Doamnelor și domnilor,
Schimbările climatice au devenit un multiplicator al amenințărilor: acestea riscă să submineze stabilitatea și securitatea globală din cauza consecințelor asupra securității umane, incluzând fenomene precum foametea la scară largă, accelerarea deșertificării, lipsa apei, migrația forțată, conflictele legate de resurse limitate, bolile. Se poate constata că cei care se confruntă cu riscuri extreme sunt și cei mai săraci, cu cele mai puține resurse și cea mai mică capacitate de a face față, deși au contribuit cel mai puțin la criză. Astfel, această fragilitate pune piedici limitării și adaptării la schimbările climatice și generează un cerc vicios de instabilitate.
Totodată, trebuie să avem în vedere că, așa cum spunea ieri Președintele României, domnul Klaus Iohannis, schimbările climatice nu țin cont de granițe statale și ne pot afecta în mod direct pe toți. Avem, astfel, obligația de a contribui atât la limitarea impactului acestora, cât și de a lucra pentru consolidarea propriei reziliențe, precum și a celor mai vulnerabili.
În consecință, cooperarea și soluțiile globale sunt singurele modalități de a aborda această provocare. Prin urmare, schimbările climatice au devenit, progresiv, o prioritate de politică externă pentru tot mai multe state, inclusiv pentru România. Multilateralismul este un instrument pragmatic și sine qua non în dosarul schimbărilor climatice.
În acest context în care schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore cu impact multidimensional la nivel global, Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu instituțiile cu atribuții în domeniu, cu sprijinul Administrației Prezidențiale, s-a raliat măsurilor de diplomație climatică, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel internațional și obiectivele interne în domeniu. Vreau să adresez pe această cale mulțumiri speciale doamnei consilier de stat Alexandra Bocșe, întrucât ideea acestei rețele a fost propusă într-o discuție pe care am avut-o anul trecut.
Momentul ales pentru lansarea acestei rețele-pilot nu este întâmplător.
În primul rând, pandemia de COVID-19 a dovedit, încă o dată, că problemele globale necesită soluții globale.
Este relevant și faptul că, în plan european, în urmă cu patru luni am adoptat Concluziile Consiliului privind diplomația climatică și energetică. Apoi, în februarie 2021, a fost prezentată Comunicarea Comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate pe tema contribuției Uniunii Europene la multilateralismul bazat pe reguli. De asemenea, Pactul Verde European este o altă dovadă a angajamentului nostru concret și un exemplu de bune practici. Suntem angajați să depunem toate eforturile pentru o redresare economică cât mai dinamică și mai verde, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris.
În același timp, Consiliul European de ieri și de astăzi a inclus pe agendă acest subiect foarte important al schimbărilor climatice, pentru exprimarea angajamentului în vederea îndeplinirii țintelor ambițioase asumate la nivel european și național - pentru 2030 vorbim de o reducere semnificativă a poluării față de anul 1990, ceea ce înseamnă o reducere de 55%, iar pentru 2050 vorbim despre neutralitatea climatică. Cum a menționat ieri Președintele României, domnul Klaus Iohannis, acestea sunt obiective foarte ambițioase, însă realizabile, prin împărțirea echitabilă a sarcinilor și implicarea tuturor actorilor relevanți.
Ne despart, totodată, șase luni de cea de-a 26-a Conferință a Părților (COP 26) la Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, care se va desfășura la Glasgow. Suntem încurajați de angajamentele unor state privind creșterea nivelului de ambiție, în special în ce privește reducerea emisiilor de carbon înainte de 2030, precum și privind atingerea neutralității climatice până la mijlocul secolului. Dar mai sunt încă foarte multe de făcut.
În plan internațional, salutăm revenirea Statelor Unite în lupta cu schimbările climatice. Amintesc aici că, la doar două zile după preluarea mandatului de către Președintele Biden, am participat, alături de Trimisul Special al Statelor Unite pentru climă, John Kerry, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene dedicată schimbărilor climatice. Am salutat, cu acea ocazie, prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele membre, precum și importanța unei coordonări transatlantice sporite pe tema diplomației și securității climatice, în așa fel încât să putem atinge obiectivele comune ambițioase pe acest palier.
Nu în ultimul rând, ne pregătim să marcăm cinci ani de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris.
Distinși participanți,
Diplomația climatică este un instrument esențial în atingerea obiectivelor climatice și păstrarea ritmului de acțiune. Aceasta ne oferă oportunitatea de a dezbate, de a ne împărtăși obiectivele, provocările, de a coopera și căuta soluții comune, de a ne sprijini reciproc și de a învăța din experiența celorlalți.
Rețeaua-pilot a României oferă, la rândul ei, după cum spuneam la început, o platformă pentru schimbul de informații, experiențe și lecții învățate și facilitează comunicarea cu autoritățile naționale relevante din alte state. Această inițiativă vine în completarea promovării consecvente de către misiunile României a subiectului schimbărilor climatice în plan multilateral și bilateral și este menită să contribuie la promovarea mai departe, inclusiv prin măsuri pragmatice, a acestora.
Concret, obiectivele acestei rețele sunt structurate în jurul a patru piloni:
- În primul rând, identificarea și implementarea proiectelor bilaterale de interes comun și stimularea cooperării în ceea ce privește know-how-ul, tehnologia și alte subiecte de relevanță. Alături de instituțiile naționale relevante, misiunile diplomatice străine acreditate la București pot juca un rol important și mizăm pe sprijinul lor valoros. Le mulțumesc pentru prezența virtuală de astăzi și pentru interesul și deschiderea față de inițiativa noastră;
- În al doilea rând, promovarea priorităților și perspectivelor naționale cu privire la problemele legate de climă;
- În al treilea rând, sprijinirea obiectivelor agreate la nivelul Uniunii Europene pentru forurile internaționale, în special cele aferente Convenției-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice; și mizăm pe implicarea activă a misiunilor noastre, inclusiv în țările în care Uniunea Europeană nu este reprezentată;
- În sfârșit, patru, susținerea punerii în aplicare a politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare, în contextul în care componenta climatică a acesteia va înregistra o creștere progresivă. Ne bazăm pe misiunile noastre diplomatice pentru a identifica și propune proiecte legate de climă, în special în țările cele mai vulnerabile și mai puțin dezvoltate.
Deși mandatul pe care l-am rezumat este generos, nu este unul exhaustiv. De aceea, încurajăm și apreciem orice alte inițiative ale membrilor rețelei. Mizez pe inițiativa, pe creativitatea și pe eforturile dumneavoastră pentru a face această rețea-pilot pe deplin operațională și, de asemenea, pentru a-și îndeplini mandatul. Cum spuneam și la început, obiectivul nostru este ca toate misiunile României să se alăture acestei rețele.
Și aș vrea să subliniez aici importanța contribuției pe care fiecare dintre noi, la nivel personal, dincolo de măsurile la nivel global, regional sau instituțional, o poate aduce în sprijinul acestor obiective. Cu toții trebuie să lucrăm pentru un viitor echitabil, curat, sigur din punct de vedere climatic. Cu toții avem datoria față de generațiile viitoare de a transforma, prin toate mijloacele aflate la îndemână, inclusiv prin instrumentul lansat astăzi, acest obiectiv comun într-un succes.
Prin puterea exemplului, prin perseverență, trebuie să lucrăm consecvent pentru atingerea acestui scop comun de a cărui reușită depinde securitatea și bunăstarea comună. Prin urmare, succesul acestei inițiative este în mâinile noastre, ale tuturor, miza este una majoră. Mediul sănătos și clima sunt premise esențiale pentru o dezvoltare durabilă, echitabilă și incluzivă, în beneficiul nostru și al generațiilor viitoare.
Vreau să-i mulțumesc în mod deosebit domnului ministru al mediului, Tanczos Barna, pentru răspunsul pozitiv și prompt la chemarea noastră, precum și pentru prezența sa, într-o zi atât de importantă, care este și ziua de naștere a domniei sale, motiv pentru care profit de această ocazie să-i urez La mulți ani!
Vă mulțumesc pentru atenție și aștept cu interes creșterea rețelei și idei cât mai creative de implementare a mandatului rețelei României de diplomație climatică, verde.
Editor : B.P.
