Exclusiv Luminița Odobescu explică unul din motivele pentru care susținem Ucraina: „Luptă și pentru noi, ține Rusia la distanță”
Străinii spun des că România este o ţară cu potenţial. O parte dintre vecinii din zona noastră de lume afirmă că ne invidiază, iar state din Orientul Mijlociu, cel Îndepărtat sau Africa îşi amintesc de vremuri în care relaţiile excelau. Ce facem în prezent cu acest potenţial şi în ce măsură se mai pot întări legăturile slăbite de mult timp? Reuşeşte politica externă românească să își impună viziunea măcar la nivel regional? Ne dă detalii ministrul de Externe al României, Luminița Odobescu, într-un nou episod Pașaport diplomatic.
Politica externă depinde de cea internă
Cristina Cileacu: Doamnă ministru, eficiența politicii externe depinde întotdeauna de deciziile din politica internă. În cazul României, în plan extern, avem o imagine bună. Trebuie să subliniem: suntem o democrație, suntem stabili, suntem un partener de încredere. Însă, dacă privim din interior, din perspectiva cetățeanului care poate nu este foarte la curent cu politica externă a României, avem această pretenție să fim un lider regional, însă nu reușim să conturăm această imagine. De ce?
Luminița Odobescu: Eu cred că această idee, că nu suntem bine reprezentați, că nu suntem o voce importantă în plan european, mai ales în contextul actual, este una care nu se susține. În realitate prin ceea ce a făcut România în ultimii ani în politica externă și cu argumentele pe care dumneavoastră le-ați invocat, a reușit să arate că este un partener credibil, că știe să acționeze atunci când este nevoie, că este un actor important în plan internațional prin acțiunile sale, mai ales în vecinătate, dacă ne uităm la sprijinul nostru pentru Ucraina, dacă ne uităm la ceea ce facem pentru Republica Moldova, dacă ne uităm la acțiunile noastre în cadrul NATO, urmărim evident obiectivele pe care le avem în plan european, în Balcani, dar și în criza din Orientul Mijlociu. Prin tot ceea ce facem, arătăm că România este un actor important și credibil în plan internațional.
Concurență mare pe influența regională
Cristina Cileacu: Dar în ceea ce privește zona în care suntem, avem mereu tendința să ne uităm mai degrabă spre Polonia și, să spunem polonezii sunt mereu cu un pas înainte în tot felul de de acțiuni pe care le fac aici. Cum putem răspunde?
Luminița Odobescu: Evident că ne uităm întotdeauna la diverși parteneri pe care îi avem și ne comparăm. Aceste comparații sunt foarte bune inclusiv pentru noi, la Ministerul de Externe. Politica externă, așa cum ați spus și dumneavoastră, este suma acțiunilor în plan intern, pentru că o politică externă nu este făcută numai de către Ministerul de Externe. Și dacă ne uităm acum, când operăm într-un mediu extern extrem de agresiv, la toate crizele cu care ne confruntăm, vorbim de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vorbim de criza din Orientul Mijlociu, vorbim de atacurile houthi împotriva navigației libere, vorbim de acțiunile hibride din ce în ce mai intense ale Rusiei, direct sau prin proxy, nu numai la adresa Ucrainei sau a Republicii Moldova, dar și la adresa statelor europene. Deci ne confruntăm cu un mediu extrem de agresiv, un mediu extrem, extrem de agresiv și este important ca toate eforturile noastre să fie coordonate, pentru că, componenta de securitate a politicii externe devine din ce în ce mai evidentă, iar lucrul nostru se face în echipă, în echipa cu Ministerul Apărării Naționale, cu celelalte instituții, de asemenea cu Ministerul Economiei în ceea ce privește atragerea de investiții străine. Deci e foarte important, pentru că politica externă este responsabilitatea, evident, în primul rând a Ministerului de Externe, dar a tuturor instituțiilor. Dacă luăm domeniu cu domeniu, dacă luăm organizație, cu organizație și ne uităm, cred că România este activă și a urmărit întotdeauna interesele noastre naționale, interesele regionale, interesele de securitate, interesele cetățenilor români. România este evident reprezentată de Ministerul de Externe, dar este o muncă coordonată, în interesul cetățenilor români. Și să nu uităm și ceea ce facem pentru cetățenii români, până la urmă, cei care se află peste hotare, diaspora, tot efortul consular pentru a răspunde tuturor preocupărilor. Și cred că aceste lucruri sunt recunoscute și apreciate de către toți partenerii noștri și acest lucru a fost reflectat prin mesajele pe care le-am primit, prin vizitele și prin reacțiile publice, până la urmă, la nivelul partenerilor noștri. Nu trebuie să fim modești, trebuie însă întotdeauna să subliniem rezultatele pe care le avem, pentru că aceste lucruri se evidențiază încă o dată acolo unde ne aflăm. Avem întotdeauna tendința de a fi foarte mult... de a ne critica în ceea ce facem, dar în egală măsură trebuie să scoatem în evidență, poate e nevoie câteodată prin mai multă comunicare sau un alt tip de comunicare, ceea ce facem pozitiv și rezultatele pe care le-am obținut.
Comunicarea, cheia anti propagandă
Cristina Cileacu: Tocmai pentru că ați spus că, într-adevăr, politica externă este un cumul al muncii mai multor autorități în România, suntem deficitari în ceea ce privește comunicarea cu cetățeanul și Ministerul de Externe în sine comunică zilnic. Noi, cel puțin în presă, primim aceste comunicate. Ele sunt în limbaj de specialitate, noi le traducem mai departe. Pentru cetățean însă, impresia generală, deși, culmea, suntem într o țară pro-europeană și pro-NATO, este în continuare paradoxal, că suntem în paralel o colonie, că suntem subordonați Uniunii Europene, pentru că nu se înțelege încă foarte clar că suntem membru cu drepturi egale în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO și așa mai departe. Cum credeți că ar trebui făcută această comunicare, nu doar la Ministerul de Externe, în ceea ce privește politica externă?
Luminița Odobescu: Așa este. Noi am insistat, la Externe, evident, avem anumite constrângeri, pentru că, pe de o parte comunicăm și trebuie să prezentăm românilor ceea ce facem, dar pe de altă parte, tot ceea ce facem și comunicăm este analizat și studiat de către partenerii noștri și practic avem o poziționare a României atunci când comunicăm ca și Minister de Externe.
Cristina Cileacu: De aceea limbajul.
Luminița Odobescu: De aceea câteodată pare un limbaj dificil, dar acesta este rolul. Și dacă ne uităm și la celelalte ministere de externe, acestea sunt, ca să spun așa, constrângerile cu care ne confruntăm. Pe de altă parte, am încercat prin interviuri, prin ceea ce facem, să fim cât mai deschiși și să explicăm într-un limbaj cât mai simplu ceea ce facem. Și de multe ori spun că dacă mama mea înțelege ceea ce spun, atunci deja este un lucru câștigat. Pentru că trebuie într-adevăr să putem explica în termeni cât mai simpli pentru toți cetățenii români ceea ce facem, nu numai pentru cei de specialitate, ca să spun așa. Dar dacă ne uităm, toate atacurile la adresa Uniunii Europene, la adresa NATO, la ceea ce face România în Ucraina, de ce ajutăm Ucraina și așa mai departe, de ce ajutăm Republica Moldova - deci, practic, mediul online și mediul comunicațional a devenit din ce în ce mai complex. Avem nevoie de o comunicare strategică coordonată nu numai a Ministerului de Externe, ci a tuturor. O nouă comunicare, care trebuie să fie foarte strâns legată de tot ceea ce facem în ceea ce privește lupta împotriva știrilor false, a dezinformării, a acțiunilor hibride până la urmă, că tot ceea ce se întâmplă în mediul online și o vedem cu toții, reacțiile la, inclusiv reacțiile la comunicatele noastre de presă, toate aceste lucruri trebuie făcute de o manieră strategică. Este ceea ce facem la momentul actual cu partenerii noștri din NATO și, respectiv, din Uniunea Europeană. Avem discuții extrem de aplicate în ceea ce privește modul în care gestionăm comunicarea, modul în care gestionăm, inclusiv ca Minister de Externe, această luptă împotriva amenințărilor hibride, împotriva discursului la ură, împotriva știrilor false, pentru că, până la urmă, cetățeanul nostru trebuie să fie informat și să fie informat corect și, de asemenea, trebuie sprijinit în a identifica sursele și canalele corecte de comunicare.
Exercițiu de comunicare
Cristina Cileacu: Vă propun atunci un exercițiu, tocmai pentru că spuneați mai devreme de ce trebuie să ajutăm Ucraina și de ce trebuie să ajutăm Republica Moldova. România este implicată în foarte multe domenii în susținerea acestor două țări. Una este aflată în război, este atacată direct cu armament de Federația Rusă, cealaltă este atacată hibrid, informațional, de aceeași Federație Rusă. Cum le explicați cetățenilor români că România trebuie să fie în continuare implicată în susținerea celor două state?
Luminița Odobescu: În primul rând, nu trebuie să uităm ceea ce s-a întâmplat. De ce Rusia, un stat agresor, peste noapte, nejustificat, ilegal, decide și atacă un vecin. Iar poziția noastră este una de principiu, pentru că noi susținem integritatea teritorială, suveranitatea și independența statelor noastre, inclusiv a Ucrainei. Dar e mai mult decât o poziție de principiu. Cred că aici am văzut și zilele acestea ce s-a întâmplat în Poltava, sunt peste 50 de morți, peste 200 de răniți. Vedem că Rusia continuă să atace ținte civile, oameni nevinovați, femei, copii, grădinițe, școli, spitale, infrastructura energetică, zi pe zi. Putem să acceptăm aceste lucruri să se întâmple într-un stat vecin nouă? Putem să acceptăm în fiecare zi aceste atrocități? Deci cred că până la urmă acesta și punctul de plecare, în plus față de principiile pe care noi le-am susținut și le promovăm întotdeauna în dreptul internațional, orori care s-au întâmplat, deci sunt vizibile, mai mult decât vizibile. Avem nevoie și cred că aceasta, încă o dată, este o poziție de principiu și am văzut-o la români, e nevoie, pentru că ucrainienii luptă în primul rând pentru a-și proteja țara, pentru suveranitate, așa cum a spus, pentru independență, pentru a-și apăra oamenii, pentru a-și apăra teritoriul Și până la urmă luptă și pentru noi, pentru că ține Rusia la distanță distanță de noi, distanță de frontiera Uniunii Europene. Ceea ce fac ei este practic... ajută și la securitatea României. Și am văzut acest lucru în momentul în care atacă de partea cealaltă ale Dunării, atacă masiv infrastructura de pe Dunăre. Am văzut ceea ce face Rusia, direct sau prin proxy, nu numai în Ucraina. Toate atacurile hibride. Am văzut ceea ce face Rusia în Republica Moldova, care rămâne statul cel mai vulnerabil după Ucraina, și de ce este important să-i ajutăm în primul rând. Sigur, avem toate aceste legături de suflet cu Republica Moldova. Republica Moldova a ales un drum foarte clar calea integrării europene, este supusă un în continuare unor atacuri hibride, iar pentru România este important să susținem ferm acest parcurs european al Republicii Moldova, să susținem dezvoltarea economică și socială a Moldovei, și, de asemenea, să susținem Republica Moldova în lupta sa pentru consolidarea rezilienței, pentru consolidarea rezilienței structurilor statului în fața acestor atacuri hibride.
Schengen terestru, încă în așteptare
Cristina Cileacu: Tot cetățenii români sunt, desigur, cât se poate de interesați de Schengenul terestru. Știm bine sau a intrat deja în Schengen aerian. Ne dorim integrarea completă în zona Schengen și este o negociere pe care atât Ministerul de Externe, cât și Ministerul de Interne și alte autorități din România o duc în continuare la nivel de Uniune Europeană. Credeți că vom reuși până la finalul anului să avem acest acord?
Luminița Odobescu: Este un obiectiv pe care îl, nu pot să spun că numai îl urmărim, pentru care lucrăm în strânsă coordonare cu Ministerul de Interne. Am avut recent un dialog extrem de aplicat cu omologul meu bulgar, pentru că suntem împreună cu Bulgaria și depindem foarte mult și de eforturile pe care Bulgaria le face în materie de luptă împotriva migrației ilegale. Ne-am coordonat foarte strâns pe acest aspect. De asemenea, am discutat cu Comisia Europeană, discutăm constant cu Comisia Europeană, tot ceea ce ne-am angajat în declarațiile politice pe care atunci când am intrat în cu Schengen-ul aerian, le-am luat, noi le-am adus la îndeplinire, am raportat, ca să spun așa, deja, Comisiei Europene. Comisia Europeană, inclusiv în noul program al său, prezentat de doamna președinte von der Leyen, a precizat că finalizarea procesului de aderare a României și Bulgariei la Schengen este prioritară și beneficiem în continuare de sprijinul acesteia. Depunem aceste eforturi coordonate. Sigur, depindem în continuare de decizii politice, urmare unor alegeri și acțiunile noastre sunt îndreptate spre a asigura toată informația și argumentația necesară pentru ca aceste decizii, această decizie politică să fie luată într-o manieră pozitivă, în interesul nostru.
Cristina Cileacu: Dar nu știm dacă până la finalul anului.
Luminița Odobescu: Depindem, așa cum am spus, de o decizie a unui stat membru, o decizie politică și, evident, așteptăm alegerile din țara respectivă.
Când scăpăm de vizele pentru SUA
Cristina Cileacu: Pe 30 septembrie anul acesta se închide tot ceea ce înseamnă procesul pentru atingerea criteriilor tehnice, ca să intrăm ca țară în programul Visa Waiver, mai pe românește, să scăpăm de vizele pentru călătoriile în Statele Unite. Care este procedura mai departe?
Luminița Odobescu: Informațiile pe care le avem sunt unele pozitive, dar mai avem o luna, ca să spun așa, și este foarte important să menținem ritmul eforturilor noastre, eforturi care beneficiază de sprijinul autorităților americane și în special ale Ambasadei SUA de la București și vreau și pe această cale să mulțumesc doamnei ambasador și colegilor noștri pentru că este un lucru în echipă, este un lucru în echipă, inclusiv cu celelalte instituții ale statului român. Chiar astăzi am avut un dialog pe această temă cu doamna ambasador pentru a vedea exact unde suntem. Imediat după, deci, practic în octombrie vom avea o primă indicație a ratei de refuz, așa cum am spus, semnalele sunt pozitive, dar cum mai avem...
Cristina Cileacu: Trebuie să profităm de această lună în curs.
Luminița Odobescu: Semnalele sunt pozitive, imediat după aceea, Departamentul de Stat va prezenta o informare Departamentului de Securitate Internă. Aceștia vor evalua împreună nu numai rata de refuz, ci și stadiul cooperării în materie, toate acestea vor fi prezentate ulterior Congresului și să sperăm practic că anul viitor, vedem foarte clar în funcție de procedură, vom putea să călătorim fără vize în Statele Unite. Aceasta este obiectivul comun. Lucrăm intens în această perioadă pentru...
Cristina Cileacu: Ar fi o chestiune de, să spunem, jumătatea anului viitor, jumătatea a doua a anului viitor?
Luminița Odobescu: Acum vom avea mai multă claritate exact spre sfârșitul anului, când anume, în anul viitor, dar acesta este obiectivul nostru, să spun așa.
Reîntoarcerea la relațiile vechi
Cristina Cileacu: România s-a concentrat foarte mult pe relațiile cu Uniunea Europeană și pe relația transatlantică, din motive lesne de înțeles, însă lumea este mai mare de atât. Dacă ar fi să ne raportăm la Africa, Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat, care sunt planurile? Pentru că, cumva avem relații, am avut relații, în ce măsură începem să le extindem sau să le remodelăm acolo unde este cazul?
Luminița Odobescu: Un obiectiv al nostru, aici, la Ministerul de Externe, a fost, pe de o parte, relansarea relațiilor cu state cu care am avut relații tradiționale în trecut, pe de altă parte o diversificare a acestor relații. Obiectivul nostru a fost demarat pe această linie, a fost demarat cu această strategie pe Africa și, așa cum am spus, colegi din state europene ne-au abordat pentru a face diverse proiecte în state din Africa.
Cristina Cileacu: Dar în ce constă mai concret această strategie?
Luminița Odobescu: Deci, practic, pe lângă vizitele și dialogul constant pe care îl avem cu cât mai multe state partenere din Africa, am încercat să ne axăm pe componenta de educație, prin aceste burse pe care le oferă Ministerul de Externe, împreună cu Ministerul Educației, pe de o parte, să organizăm diverse sesiuni de pregătire pe chestiuni specifice, de la tranziția spre societăți democratice, dezinformare, am avut un curs de succes aici, la București, pe dezinformare pentru diplomație și jurnaliști din state africane, pe componenta sanitar-veterinară, pe componenta de protecție civilă, în funcție de solicitările specifice.
Cristina Cileacu: Chestiuni mai degrabă practice.
Luminița Odobescu: Chestiuni extrem de aplicate și de interes direct. Lucrăm foarte mult cu universitățile din România și practic ne concentrăm pe proiecte, pe anumite școli sau universități, nu numai cu, cum să spun așa, prin asistența pentru o dezvoltare. Cred că mai avem de lucru, să consolidăm și dimensiunea economică, pentru că deschidem ușile, dar e important ca și companiile să vină după noi. Și acest lucru, de exemplu, a fost vizibil prin întrevederile pe care le-am avut recent cu anumiți miniștri de externe și am văzut după aceea deschiderea pe care au arătat-o guvernele respective pentru companiile românești, pentru că acesta este obiectivul, pe lângă relația politică, obiectivul nostru la Ministerul de Externe, să sprijinim și dimensiunea economică și e important ca să consolidăm dimensiunea economică în ambasadele noastre, e un lucru pe care de fapt îl face toată lumea.
Cristina Cileacu: Extindem puțin, să trecem pe alte continente.
Luminița Odobescu: De exemplu, dacă ne uităm la cifrele după semnarea Parteneriatului strategic cu Japonia, la cifrele de comerț, s-a văzut foarte clar o creștere a comerțului cu Japonia, dar și o creștere a investițiilor japoneze.
Luminița Odobescu: India este pe lista aceasta?
Cristina Cileacu: India este de asemenea pe listă. Obiectivul nostru este să consolidăm această relație în diverse domenii, nu numai, așa cum am spus, în dialogul politic, dar și în ceea ce privește cercetare a domeniului farmaceutic, au fost identificate mai multe arii de cooperare și să sperăm că în perioada următoare vom putea să le și implementăm. La fel și în Orientul Mijlociu, dialogul nostru cu statele din regiune, cu partenerii strategici, cu Israel, vizita recentă a primului ministru, care are și o importantă componentă economică și securitară, evident, dar și cu celelalte state din regiune.
Situația românilor din Gaza
Cristina Cileacu: Mai sunt cetățeni români în Gaza, care își exprimă dorința de a ieși de acolo?
Luminița Odobescu: Mai sunt cetățeni români în Gaza, dar care nu doresc să părăsească Gaza la acest moment. Dar nu foarte mulți.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
