RETROSPECTIVĂ 2014 | Anul femeilor în politică
Elena Udrea şi Monica Macovei, aspirante la funcţia supremă în stat, nu au părut nicio clipă că se simt în inferioritate în faţa contracandidaţilor. Şi-au prezentat proiectele cu la fel de mare îndârjire, încrezătoare că pot da o nouă şansă României.
„Totul e să îndrăznim să credem în vis. Eu am crezut și cred! Și cu toții o să vedem că visul devine realitate” - Monica Macovei.
„Eu nu am mize mici şi nu am obiective minore” - Elena Udrea.
2014 a venit cu o altă premieră care ilustrează forţa pe care femeile o pot avea în politică. Pentru prima dată în istoria PNL, o femeie a ajuns la conducerea partidului. Alina Gorghiu a fost cea care a câştigat bătălia în faţa lui Ludovic Orban, un liberal cu vechime în politică.
„Când o femeie işi propune ceva, ştie să obţină mai bine decât un bărbat”, spunea Teodor Atanasiu.
„Deci şi femeie, şi tânără şi merituoasă. (Contează că e femeie?) Da. (De ce?) Pentru că femeile se ţin de cuvânt. (Bărbaţii nu?) Eu sunt bărbat!”, afirma Mircea Ionescu Quintus, preşedinte de onoare al PNL.
Mai uşor le-a fost femeilor din politica românească să se impună în afara graniţelor. O treime din europarlamentarii români sunt femei, iar două dintre ele, Corina Crețu și Adina Vălean au fost alese în funcţii de conducere, vicepreşedinţi ai Parlamentului European.
Până la performanţele celorlaţi europeni în materie de încredere acordată femeilor din politică mai sunt însă mulţi paşi de făcut, sunt de părere analiştii politici.
În Guvern, din cele 21 de posturi, doar trei le sunt rezervate femeilor. Nici în Parlament, femeile nu sunt cu mult mai bine reprezentate. La ultimele alegeri, din 588 de mandate, doar 68 au fost ocupate de femei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
