Potrivit vicepreşedintelui Comisiei de control a activităţii SRI, Serviciul are sub 7% mandate de interceptare emise în dosare de securitate naţională.
„Pentru cele 7% mandate pe securitate naţională, SRI nu are nicio problemă cu decizia CCR, pentru celelalte, eu cred că Curtea Constituţională nu s-a referit la atât la interzicerea interceptării de către SRI ca, pur şi simplu, ca prestator de servicii pentru alte instituţii, ci la neclaritatea existentă în acest articol din Codul Penal. Pur şi simplu se poate interveni pe acel articol din Codul Penal şi stabili foarte simplu că SRI este singura autoritate care prestează acel serviciu, în baza mandatelor emise”, declară Octavian Popa, deputat PNL.
Parlamentarii sunt obligaţi să modifice articolul din Codul de Procedură Penală declarat neconstiţional.
„Decizia CCR e obligatorie pentru Parlament să fie pusă în aplicare. Vom găsi mereu soluții pentru ca activitatea parchetelor să fie cea stabilită prin deciziile legale”, afirmă Valeriu Zgonea, deputat PSD și președinte al Camerei Deputaților.
„Există multe considerente care mă fac să susţin o iniţiativă legislativă care să precizeze clar cum se face urmărirea judiciară în România şi care sunt elementele constituţionale care însoţesc această acţiune penală”, spune Cezar Preda, deputat PNL.
CCR a clarificat acum tema interceptărilor, crede preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
„Organele de anchetă penală nu pot să fie susbstituite de serviciile de informații, ele nu sunt organe de anchetă penală, ele să-și vadă de treburile lor. CCR nu a făcut decât să constate abuzurile și să pună lucrurile în făgașul normal. Lupta împotriva corupției să continue dar respectând drepturile și libertățile cetățenilor”, spune Călin Popescu Tăriceanu.
Decizia CCR privind interceptările SRI a fost salutată şi de fostul preşedinte al României Traian Băsescu.
Citiți și