Ramona Mănescu a fost acuzată de CSM că a afectat independența justiției

În contextul crizei politice de anul trecut, plenul CSM a decis, în 18 septembrie anul trecut, că declaraţiile făcute în spațiul public de europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, actuala propunere pentru șefia Transporturilor, alături de alți lideri USL, respectiv premierul Victor Ponta și deputații Mihai Voicu, respectiv Varujan Vosganian privitoare la activitatea procurorilor Parchetului General în „Dosarul referendumului”, „sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar, a procedat la admiterea ei”.

Totuși, șeful Guvernul României, Victor Ponta, a transmis, la finalul iunii ianuarie, cu o zi înainte de publicarea raportului pe justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, că a îndeplinit toate punctele convenite vara trecută cu preşedintele instituției, Jose Manuel Barroso.

Printre angajamentele pe care Victor Ponta spunea că le-a îndeplinit se număra și invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare. „Guvernul este deplin angajat în respectarea acestui punct. Primul-ministru a cerut CSM să fie informat în legatură cu orice formă de ingerinţă în justiţie a vreunui membru al Guvernului şi a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenţei justitiei”, se arăta în scrisoarea premierului.

Ce a reclamat USL prin Ramona Mănescu

Decizia fusese luată după ce, în 13 august, conducerea CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a prezentării în mass media a afirmaţiilor făcute Ramona Mănescu, în cadrul uni conferinţe de presă din 11 august 2012, precum şi a declaraţiilor publice ale unor reprezentanţi ai partidelor politice referitoare la activitatea PICCJ prin care s-ar fi indus ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic.

Europarlamentarul PNL ceruse în 11 august CSM să se autosesizeze cu privire la cererea Parchetului General adresată Camerei Deputaților de ridicare a imunității lui Victor Paul Dobre, fostul minisitru delegat pentru Administrație, pentru a putea fi declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu în „Dosarul referendumului”.

În plus, Ramona Mănescu a declarat atunci că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre şi Ioan Rus, fost ministru al Internelor, care ar fi fost făcute ilegal, menţionând că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului General privindu-l pe Dobre.

„Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui”, a afirmat atunci europarlamentarul PNL.

Ramona Mănescu a calificat atunci solicitarea Parchetului drept „un abuz” şi a mai susţinut că România s-ar fi întors „în anii '50 ai proceselor politice”. „Indiferent ce motivaţie au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a şantaja şi denigra instituţiile statului”, a susţinut europarlamentatul PNL.

„USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională”, a declarat europarlamentarul PNL.

Declarațiile Ramonei Mănescu veneau după ce Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători în cazul referendumului pentru demiterea președintelui.

Inspecția Judiciară, sesizată de conducerea CSM

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, la acea vreme judecătoarea Alina Ghica, a sesizat la acea vreme Inspecția Judiciară, dar nu în sensul solicitat de europarlamentarul Ramona Mănescu, ci chiar la adresa declarațiilor sale și a altor lideri USL cu privire la demersurile pe care trebuie să la facă justiția în contextul declanșării procedurilor legale în „Dosarul referendumului”.

Conducerea CSM a hotărat sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce privește posibila„ atingere adusă independenței justiției, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia şi inclusiv a sistemului judiciar” și a principiilor statului de drept, ca urmare a declarațiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu modalitatea de organizare și desfăsurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.

„Toate aceste aspecte pun în discuţie atât independenţa magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiţii care nu corespunde standardelor europene şi care răspunde la comenzi politice. Totodată - contrar prevederilor Constituţiei României şi cu ignorarea principiilor fundamentale ale statului de drept – se încearcă, prin diverse aserţiuni, inducerea ideii că nu toţi cetăţenii ar fi egali în faţa legii, respectiv a procedurilor penale”, a scris șefa CSM în sesizarea către Inspecția Judiciară.

Se declara dezamăgită şi acuza CSM de rea credinţă

Ulterior, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu s-a declarat azi „dezamăgită” de reacţia CSM la declaraţiile sale și acuză instituția de „rea credinţă”.

„Am fost dezamăgită să observ cum de dimineaţă Consiliul Suprem al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu afirmaţiile publice "cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei" făcute de mine şi de colegii mei din USL: premierul Victor Ponta, deputaţii Varujan Vosganian şi Mihai Voicu. Noi am sesizat CSM-ul în legătură cu felul ciudat în care Parchetul General înţelege să fie arbitru politic într-o criză constituţională”, arata Ramona Mănescu.

În acest context, ea se declară „de două ori dezamăgită”. „În primul rând pentru că am sesizat o instituţie a statului cu un posibil abuz şi în acest moment acea instituţie s-a sesizat în legătură cu solicitările făcute de mine şi de colegii mei. Ca şi cetăţean aş putea înţelege că nu ar trebui să sesizezi un abuz al unei instituţii că totul s-ar putea întoarce împotriva ta”, a explicat atunci Ramona Mănescu.

Ea mai spunea că, în al doilea rând, crede că este vorba despre „rea credinţă din partea CSM”.

„Ştiind că Inspecţia Judiciară e pentru verificarea disciplinară a magistraţilor şi nu pentru cei din afara sistemului juridic, mă întreb dacă CSM dă dovadă doar de neştiinţă sau este vorba doar de obedienţă”, adaugă Ramona Mănescu.

Mădălina Prundea